Day one , the 26th of December , 2013
Așteptam în frig autobuzul . Vărul meu îmi luase bagajul din mașină grijuliu și îl puse pe pământul ud și rece din Londra . A venit mai aproape de mine și a zis :
-O sa fie bine , Zoe . O sa îți faci prieteni , crede-mă!
Nu îl credeam . Nu cred că o anti-socială ca mine o să își facă prieteni . O să stau în cameră toată ziua și o să urmăresc canale franțuzești de prost gust , sau , o să ies în fața hotelului și o să fac poze , pe care apoi o să le încarc pe Blog-ul meu .
Un autobuz alb se apropie de parcarea unde eu și Marcus , vărul meu , așteptam de zeci de minute . De îndată ce autobuzul a parcat , mi-am luat bagajul si l-am târât ușor după mine . L-am băgat în portbagaj ajutată de un domn , Mr . Sugg , care va fi instructorul nostru .
M-am urcat sfioasă în mașină și m-am așezat într-un loc de o persoană vis-a-vis de scaunul lui Marcus . Mi-am scos căștile și mi le-am bagat în urechi pornindu-mi Playlist-ul .
Privirea mi-a cazut pe priveliștea de afară . Picăturile se scurgeau încet pe fereastra din sticlă .
Un zgomot s-a auzit și mi-am dat seama că nu eram singură și că doi băieți stăteau în spatele meu . Trăsăturile lor erau atât de asemănătoare încât mi-am dat seama imediat căci cei doi erau gemeni .
Mi-au zâmbit amândoi și le-am urmat exemplul zambind slab . Zoe...Trebuie să îți faci prieteni .
Am luat o gură mare de aer și am spus deschinzându-mi gura sfios :
-Ummm... bună! Cum vă cheamă ?
-Eu sunt Jack și el este Finn . spuse băiatul din dreapta
I-am analizat pe fiecare în parte și se putea vedea că sunt difeiți , foarte diferiți doar că ceva îi face să fie identici . Finn,după cum am înțeles dechise gura în formă de O și spuse , nu prea tare :
-Pe tine cum te cheamă?
Am respirat ușurată și le-am răspuns cald : Zoe . gândul de respingere m-a bântuit toții anii în care nu am mai vorbit cu nimeni înafară de familia mea și de niște excepții mici . Cum ar fii atunci când merg la magazin și cer un pachet de țigări , ca să îmi potolesc corpul care cere și tot cere fumul amar ce îmi alunecă ușor în plămâni , sau când vorbesc cu profesorii . În rest , tăcere .
Ochii gemenilor erau de un verde aprins și strălucitor . În comparație cu ochii mei albaștri cam prea închiși și părul blond fără volum ..zâmbetele lor erau pline de viață pe când al meu era fără strălucire . Dar de asta sunt aici . Pentru un nou început ,nu?
Autobuzul se oprise într-o suburbie și ușa se deschise încet . Pe ea întra o fată nu prea înaltă și cam grăsuță . Se duse în fundul autobuzului , la Jack și Finn salutandu-i bucuroasă . Jack își aduce aminte de mine și cu o voce gingașă spuse :
-Louise , ea este Zoe .
Mi-am scuturat mâna încet în fața ei și facând cunoștintă cu ea , deja mă simțeam mai bine . Marcus și el am vazut ca s-a băgat în vorba cu Louise și par să se înțeleagă foarte bine .
Mi-am întors privirea și mă gândeam... Până acum a decurs de minune . Gândul că o să părăsesc Anglia și o să merg în marea Franța , unde o să învăț să mă dau cu Snowboard-ul , mă neliniștește .
-------------------------------------
A/N : Sper că va plăcut până acum . Mie una da .
