《Dark Side》●

Capitolul 2

Simt o mana pe umarul meu si ma întorc. Camila...super.
-Ce cauti aici? S-a sunat. Fugi la ora, o sa te certe proful. Ii spun eu incercand sa-mi revin.
-Nu te las singura. Ce ai avut de l-ai pocnit pe Josh?
-Asa aveam chef. Moaca lui cerea pumni. Ii raspund ironica.
-Nu e asta. Ce ai patit la ochi? Ma priveste insistenta.
-Nimic. E un tic nervos. Hai sa mergem in clasa. Ii spun si imi pun o mana in jurul taliei ei mergand spre clasa.

-Ce proiect avem de facut diseara?
-Nici unul. Ma gandeam ca ai vrea sa mai stam la povesti, chestii. Ii spun putin trista.
-Hmm..bine. Vin. Spune si imi da un sarut pe obraz.
-Ăm. Ce te-a apucat? O intreb punandu-mi mana pe obraz.
-Ma gandeam ca aveai nevoie ca sa te liniștești. Imi zice cu un mic zambet in coltul gurii.

Ajungem in clasa, proful era la catedra. Inventam vesnica scuza ca nu am auzit clopotelul si ne asezam in banca.

-Lauren?
-Hm? Imi intorc capul prinvind-o.
-Scuza-ma ca te intreb dar...unde iti sunt parintii? Auzind intrebarea devin vizibil enervata.
-Nu e chiar ceva despre care as vrea sa vorbesc. Ii raspund printre dinti.
-De ce ai venit sa vorbesti exact cu mine prima data dintre toti care eram in clasa?
-Mi s-a parut ca aveai nevoie de companie, iar ochii tai...sunt superbi. Spune privindu-mi adanc ochii.
-Nu am stat cu nimeni in banca din clasa a VIII-a. Ii raspund uitandu-ma intr-un punct fix.
-Vin sa te iau la 5. Incerc sa schimb subiectul.
-Bine. iti dau adresa. Da-mi telefonul tau.
Imi scrie adresa si numarul ei iar eu ii zambesc.

In sfarsit se suna si ne pregatim sa iesim din clasa fiecare indreptandu-ne acasa.
Merg la motocicleta si imi iau casca dar il zaresc pe Josh apropiindu-se de Camila. O obliga sa-l sarute? Vad bine? Acum sa vezi bataie.
Camila striga ca sa o lase in pace. Tipa. Atat mi-a trebuit sa aud.
Pornesc in forta, ambaland, tin de frana, las frana si apare o dâră de fum in spate. Ce? Burnout. Imi place asta.
Opresc langa ei. Ma dau jos si il trantesc de peretele scolii pe dobitocul clasei.

-Ce faci ma? Te dai la ea? Ti-am dat voie? Si ii aplic un pumn in zona ficatului.
-Nu stiam ca e a ta. Acesta incepe sa tuseasca de durere si sa se lase jos lipit de perete.
Ma intorc spre motocicleta. L-am ajranjat.
-Laureeen. Ai grija in spate! Ma striga Camila

Simt o mana in jurul gatului si vad ca el tine un cutit. Ce prost. Acum chiar ca m-am enervat. Ii iau cutitul prinzandu-l de maini si ii aplic un cap in gura, sangele tasning din nasul lui. Ah, asta o sa ii lase urma. Ii zambesc diabolic apoi fac cutitul bucatele in fata ochilor lui. Dar nu observ si ma tai in palma putin.

Il las acolo in mica balta de sange si ma intorc spre Camila.
-Ti-a facut ceva? Esti in regula? O intreb ingrijorata.
-Eu sunt bine. Mana ta, Lauren...Spune si imi ia mana intr-ale ei.
-Ei haide, sunt bine. Ii spun calma.
-Uite ce ti-a facut din cauza mea. E numai vina mea. Imi pare rau, Lauren... spune si se intoarce cu lacrimi in ochi vrand sa plece acasa, banuiesc.

O trag in bratele mele si o sarut pe crestetul capului parinteste.
-Sunt bine, te rog nu mai plange. Nu e vina ta. Te duc acasa?
-Mhm.. imi spune trista.
-Hai urca, ii fac semn sa se puna in fata mea.
-Ce? Dar eu nu stiu pe bicicleta sa merg dar sa conduc o motocicleta. Vrei sa ne omoram? Imi spune speriata.
-Haide. Sunt fix in spatele tau. Ii trag cu ochiul.
Se aseaza in fata mea, ii arat de unde sa pornească motorul, mainile ei tremura asa ca imi pun mainile peste ale ei si accelerez. Camila tipa ca un copil mic.