Critici

Hexagonal: ruine de război

Titlu: Hexagonal: ruine de război
Autor: -anaerob
Categorie: fantezie
Număr capitole: 4 + prolog
Status: nefinalizată
Critic: cimitir

Draga mea, te anunț că m-am tâmpit. S-ar putea să primești notificarea că critica ta a apărut și pe un alt grup, ShadowTeam. Sunt tot eu... care am încurcat grupurile... mda. Hai să ne prefacem că asta nu s-a întâmplat. *moonwalks into the shadows*

1. Titlul

Știu că te gândeai să-l schimbi, dar o să-ți zic ceea ce am zis și atunci. Titlul tău e unul original, mai ales datorită prezenței cuvântului "Hexagonal", și ăsta e unul dinte primele lucruri care îți fac cartea memorabilă. Mă face imediat să mă gândesc la luptă, dar și la ceva sci-fi, ceva complex.

2. Coperta

Destul de întunecată, dar se vede clar că persoana care a făcut-o e talentată și că ideile tale sunt neobișnuite și intrigante.

3. Descrierea

Încă de la descriere, e imposibil să nu îmi dau seama că am de-a face cu o carte extraordinară. Un element definitoriu al stilului tău, din ceea ce-am observat eu până acum, e felul în care folosești neologismele, în care le combini ca să creezi atmosferă și să faci textul să sune alert și complex. Datorită vocabularului tău extrem de bine dezvoltat, ai capacitatea de a surprinde cu fiecare idee, cu fiecare nou început.

4. Conținutul

Bine, asta o să fie o critică foarte scurtă, fiindcă aici chiar nu am ce critica. Tu nu doar prezinți o poveste, ci creezi un întreg univers complex, plin de diversitate și pericol, pe care ni-l expui împletind cuvintele ca un adevărat maestru.

O să încep cu personajele, pe care nu ai cum să nu le îndrăgești. Andy e genul de protagonist care te surprinde cu complexitatea lui, și care nu se regăsește în niciun caz în clișeu. E atât de uman, atât de uimitor de uman, încât are o frumusețe și un farmec aparte. Chiar dacă stilul tău e matur, se vede că el e foarte tânăr, ceea ce în opinia mea e un aspect mai greu de scos în evidență decât ar părea. Ador momentele lui de vulnerabilitate, de exemplu atunci când a plâns în fața lui Kim, înainte de luptă. Îl fac să pară mult mai real, mult mai ca mine și ca oricine altcineva, căci are și el defecte și ezitări.

În plus, nu am cum să nu îl găsesc adorabil atunci când e sarcastic. :)

Apoi vine Kim, în care am reușit să mă regăsesc la fel cum am făcut-o și în Andy. În ambiția ei și în dorința de a munci, chiar dacă nu are mereu răbdare cu Andy, cu neîndemânarea și ezitarea lui. Dinamica dintre cei doi e una extrem de interesantă, felul în care învață să își accepte defectele și în care se completează unul pe celălalt, lucruri ce îi fac nu doar parteneri buni în luptă, ci și prieteni buni. Interacțiunile dintre ei au ieșit adesea cu scântei și m-au făcut să râd încă de la început, dar asta nu înseamnă că nu au avut și momente serioase.

Unul dintre acele momente e moartea lui Weilyn, momentul în care am resimțit durerea lui Kim, dar și clipa în care, zic eu, războiul a început cu adevărat să pară real. O amenințare grăbită, care fură speranță și fură vieți. Ăla e punctul din care nu mai există întoarcere, în care Andy e cu adevărat blocat în toată povestea asta, și trebuie să dea față cu ceilalți Multi-Controlori din tabără, și nu numai— cu Demonii Transparenței, Îngerii Haosului, autoritățile și vânătorii și toți ceilalți dușmani pe care abia dacă pot să-i număr.

Iar ăsta e abia începutul. Aș vrea să pot comenta și restul plotului, pe care mi l-ai zis deja, dar tot ce pot spune aici e că e ceva extrem de complex, o împletire fascinantă a liniilor timpului și a dimensiunilor, o adevărată călătorie între galaxii. Reușești să îmbini istoria și tehnologia futuristică și magia într-o odisee a zborului și zbuciumului, lucru care îți face cartea să se situeze undeva între fantasy și SF, excelând în ambele.

Nu pot să mai spun decât că mereu mă lași fără răsuflare, mereu în acea tensiune, acea așteptare să aflu ce se întâmplă, căci nu m-aș putea sătura niciodată de această poveste, de acest multiunivers. Cu siguranță, „Hexagonal" e o carte ce merită să fie în librării, și eu una nu mă îndoiesc că o voi găsi acolo peste câțiva ani.

Nota este 10 cu felicitări, și cu o scuză că nu am avut cu ce să te ajut.

Plata... uhm... citește la Imperiu, cred? Lol, habar n-am, nici nu cred c-ar trebui să-ți cer o plată având în vedere că asta nu a fost tocmai o critică. Felicitări pentru munca ta și pentru rezultatele pe măsură, și mult succes în continuare!