în cameră, am lipită de perete
o fotografie cât o foaie de xerox
nu e o fotografie făcută de mine
dar e o fotografie parcă din mine
doar două culori și nuanțele lor
negru şi albastru și negru
parcă e un peisaj de pe o altă planetă
poate de aia mă fascinează atât
întinderi făcute din rocă neagră
un cer la fel de negru,
cu respirații albastre, difuze
în depărtare, o construcție din piatră
bolovani plutitori peste tot
care parcă se ridică la cer
iar în centrul lor,
o siluetă întunecată de om
ce îmi place cel mai mult e că
nu îți poți da seama
dacă e barbat sau femeie
copil sau adult
trist sau fericit
e doar acolo, stând pe piatra sa
îmi place să îmi imaginez că de fapt
acolo sunt chiar eu.
YOU ARE READING
cum mi-am vindecat juliturile
PoetryUneori, se spune că poezia salvează vieți Vreau și eu să o salvez acum pe a mea. Notă: acest volum include și poeziile din cartea "Cum am umplut singura un Univers", pe care am retras-o în ciorne pentru ca nu îmi plăceau unele dintre ele.
