Bulevard; Kim Taehyung

|8|

Am ieșit din blocul dărăpănat în care stăteam. Mama tocmai mă bătuse.

Mi-a spus că nu adusesem bani acasă de ceva vreme și să nu mai vorbesc cu tine.

Dar nu pot să fac asta!

Nu pot să nu mai vorbesc cu tine.

Ăsta e singurul lucru care mă hrănește.

Acum pomeții mei sunt vineți și buza mea are încă sânge proaspăt pe ea.

Mergeam pe stradă și mă gândeam la tine.

Vreau doar să fii fericit, pentru că ești cea mai bună persoană din lume.

Era prima zi din an și era seară.

Frig și pustiu, și îmi era frică.

Sper că ție îți este cald și că nu te doare nimic.

M-am întins pe o bancă și am închis ochii.

Nu era prima oară când mama și bunica mă dădeau afară din casa, și nu era nici ultima.

Afară începuse să ningă.

Simțeam fulgii mari și reci cum se așezau pe fața mea.

Îmi dădeau și mai mulți fiori de frig.

Dar am adormit.