He stole my heart

11. Ziua oribila

Ma ridic pana la urma din pat pentru ca venise Ji cu An la mine in camera sa ma trezeasca.
Ma duc repede la baie sa imi fac un dus cat An pregatea de mancare si striga la mine si Ji:

An: Mi-Kyonggg, Jiii, veniti o data ca daca nu vi se raceste si mancarea si pe langa asta mai intarziem si la facultate. Si jur ca daca in 5 minute nu sunteti la masa intru peste voi si va iau asa dezbracate cum sunteti si mergem la facultate.

Cand eu si Ji am auzit ce a zis An, fugeam prin toata casa ca sa ne alegem imbracamintea. Pana la urma in cinci minute spre surprinderea mea eram amandoua gata.
Eu m-am imbracat asa:

Ji:

La scoala fetele trebuiau mereu sa poarta fuste ca si unifirma iar baietii camasa sau bluza cu sacou.
Cand am ajuns jos am observat ca An adormise pe canapea la cat ne-a asteptat pe noi.
Asa ca eu cu Ji ne-am dus sa mancam.
Eu: Ji, vrei sa îi facem o farsa lui An?
Ji: Da, dar ce?

Dupa ce îi povestesc farsa radem amndoua si incepem sa punem planul in aplicare.
Eu: An, An trezestete Ji a cazut de pe scari si si-a spart capul.
Cum auzi An ce a spus Mi-Kyong a sarit de pe canapeaua aia ca arsa.
An: Suna la salvare, adu trusa de prim ajutor, si o carpa ca sa stergem sangele. Unde doamne este Ji? Ai zis ca a cazut de pe scari!
In secunda urmatoare Ji se indreapta spre An prin spatele ei si o sperie. Eu cu ea incepem sa radem cat An statea pe jos si se uita foarte nervoasa la noi.
An: Fetelor mai bine ati chema salvarea pentru ca sigur se va lasa cu dureri mari din partea mea pentru voi.
Cum am auzit eu cu Ji ne-am uitat una la alta apoi am fugit direct spre curte.
An: Va prind si va bat cu slapul. *Tipa ea la noi cat timp cauta un slap.*
Am avut mare noroc ca s-a auzit alarma mea ca sa ne anunte ca eram in intarziere. In secunda urmatoare ne-am dus ne-am incaltat si ne-am luat ghiozdanele. Doar ca inainte sa plecam mi se parea ceva ciudat la An:
Eu: Annn o sa intarziem din cauza ta ai uitat sa te schimbi. *Tip eu la ea*
An: Ai de capul meuuu. Ma duc acum.
Atat de grabita a fost incat in 2 minute era gata.
An:

Am pornit toate spre facultate fugind. Spre norocul nostru mai erau 10 minute pana se suna de intrare.
Cum ajungem in curtea facultatii toti ochii erau pe noi trei. Toata lumea vorbea despre noi:
-Cred ca ele sunt fetele noi!
-Mama ce bine arata toate trei.
-O vreau pe una dintre ele ca si sotie. Sau doar in pat.
-Mama dar ce par au. Arata super binee!
Numai asta auzeam. Pana la urma reusim sa ajungem in biroul directorului:
Noi trei: Buna ziua!
Directorul: Buna fetelor. Observ ca voi sunteti fetele noi.
Noi trei: Da noi suntem.
Era un domn foarte tanar cred ca avea vreo 20 si ceva sau poate 30. Dar nu puteam sa îi vad fata foarte bine deoarece statea cu niste ochelari de soare pe ochi. Cu toate ca vocea lui mi se parea foarte cunoscuta.
Directorul: Poftiti, acestea sunt orarele voastre!
Eu: Multumim!
Directorul: Iubire nu trebuie sa imi vorbesti atat de formal!
In secunda acea mi-am dat seama cine era defapt.
Eu: Ce cauti tu aici? Nici aici nu pot scapa de tine? Fetelor tineti-ma ca altfel îi rup gatul! *Spun eu foarte nervoasa.*
Ji: Cosmin de ce nu o lasi odata in pace? Ea nu este si nici nu a fost iubita ta. Cand o sa intelegi asta?
Cosmin: Niciodata. Ea va fi iubita mea. O sa o fac sa se indragosteasca de mine.
Eu: S-o crezi tu. Eu deja am pe cineva pe care il iubesc foarte mult.

In secunda urmatoare Rosé îi da una cu genunchiul acolo unde nu rasare soarele iar el cade ghemuit pe jos.
Eu: Vezi ca daca nu ma vei lasa data viitoare iti voi da una de ramai si fara mostenitori.
Fetele se chinuiau sa nu rada. Iar eu fierbeam de nervi.
Eu: La revedere domnule director! *Spun eu cu un zambet pe fata....*

Gata si cu acest capitol sper sa va placa. Imi pare rau ca abia acum am revenit dar weekend-ul acesta voi posta mai mult. Va pup si va iubesc pe toti.

*Bonus*