||Proză Scurtă||Dragoste||Dramă|| Toată lumea a fost măcar o dată iubit. Iubit de către Dumnezeu. Iubit de către familie. Iubit sau adorat de cineva, de persoana cu care-ți vei petrece restul vieții. Cel mai frumos în viață e să experimentezi iubirea, iubirea primită de la persoana cu care ți-ai întemeia o familie. Guști iubirea adevărată, atunci guști din viață. Atunci când ști cum e iubirea în cea mai pură stare, nu te mai interesează de nimic. Nu te interesează dacă ai milioane de bani, mașini scumpe sau inele cu piatra de diamant. Și când o pierzi, când pierzi iubirea, când moartea te desparte de marea și unica iubire, e ca și cum s-ar fi ivit iadul. Ești prin într-o capcană ce e sortită morții, nu există altă sentință, e unica. "- Am să fiu drogul ce te va distruge, drogul pe care nu-l vei putea uita. Nu-mi vei putea privirea și nici atingerile. Am să-ți fiu cele mai întunecate fantezii. O să fiu drogul tău fără antidot. Am să fiu îngerul tău decăzut. Ești sigură că vrei asta? - Da, chițăi ca un șoricel ce a fost prins în capcana de care acum nu mai poate scăpa.„ Mulțumiri lui @Niko308 pentru copertă, cât și pentru banner