Chapter 1

570 52 11
                                    

Δ Dă-i o mască , iar el îți va zice adevărul Δ

Frumusețea întunericului revine pe cer numai noaptea.Stăteam liniștită , în jur se auzea numai respirația mea calmă.Când am simțit că ploapele devin din ce în ce mai grele , am început să pășesc spre pat , m-am învelit cu pătura și imediat am adormit adânc , corpul fiindu-mi paralizat. După câteva momente , părul după ceafă mi se ridică ( scuzați-mi expresia , da nu-mi vine alceva acum...probabil o să o corectez ) din cauza unor fiori. Aerul rece dansa de-a lungul umerilor mei goi.

Am oftat , verificându-mi camera. Toate ferestrele erau închise , așa că vântul nu putea să ajungă până la mine. Mi-am tras pătura până la bărbie și am închis, din nou , ochii foarte încet. Încerc să mă întorc pe partea cealaltă , dar ceva mă bloca. Bufe calde de aer îmi gâdilau nasul. În timp ce-mi duceam mâna ca să dau jos ceea ce-mi gâdila nasul , ceva ma prins de încheietură.

Încerc ușor să-mi trag mâna , dar fără nici un rezultat. Deschid ochiul drept , doar pentru a vedea o figură neclară care stătea pe talia mea. Am început să respir neregulat în timp ce încarcam să-i dau corpul jos după al meu. "Ajutor! Ajutor!" Am strigat.

Camera care mai devreme a fost întunecată , era cuprinsă acum într-o furie de lumină. Mă ridic în șezut privind în jurul meu. Lumina aproape mă calma , dar când m-am uitat în sus , am văzut teroarea cu o mască neagră. Folosindu-mi mâna cealaltă pentru a-l lovi în stomac , el mi-a prins-o și pe aceasta , acum ridicându-le pe amandoua deasupra capului meu. Se oprește , privindu-mă cu ochii lui de smarald în ochii mei căprui. Prin glugă se puteau vedea câțiva cârlionți.

Își apleacă capul și îl pune pe umărul meu ( ciudată poziție :))) ) Respirația mea devine neregulată atunci când materialul de plastic de pe fața lui ( se referă la mască ) îmi atingea maxilarul , coborând încet spre clavicula mea.

"Rușinea nu este o greseală a noastră personală , dar ticăloșia , umilința , simțim că trebuie să fim noi fără nici o alegere în materia ( sinonim cu problemă , chestiune ) , și că această problemă este văzută prin ochii oricui." ( citat făcut de Milan Kundera ) El afirmă : " Prin ascundera feței tale îndepărteazi părerea altora.  Ei nu pot vedea cine ești cu adevărat , ce te reînvie , deoarece ei nu au nici-o bază până la urmă. " ( nu știu dacă ați înceles ceva , dar se referă la proverbele " O carte închisă este doar o bucată de hârtie " și "Nu judeca o carte după copertă" ... cel puțin din punctul meu de vedere.

Punându-mi mâinile mele întra s-a , își foloseste cealaltă mână pentru a o duce în spatele lui. Am înghițit , teroarea se răspândea în sângele meu , dar nu m-am mișcat.

"Masca mea neagră ține întunericul , umbrele neclare pe sufletul meu. Această mască albă care va fi amplasată pe fața ta , îți va proteja inocența  care trebuie păstrată."

Spune în timp ce aducea masca mai aproape de fața mea. Ea mirosea a substanțe chimice așa că am început să-mi scutur capul în stânga și dreapta , zicând în continu "Nu!"

Îl loveam violent , încercând să-i zgârii mâna cu care aducea masca aproape de fața mea. Gemând de durere , îmi pune masca pe față în cele din urmă. Simțeam cum masca îmi făcea răni pe fața mea , dar nu putea să fac nimic. El și-a pus din nou capul în scorbitura gâtului meu atunci când lacrimile mele fine se rulau în jos pe bărbie.

"Ești așa frumoasă , nimeni nu îți va mai vedea adevărata ta frumusețe , înafară de mine."

Ma întins din nou pe pat , el stând deasupra mea. Lacrimile mele îi cădeau pe masca sa neagră.


------------

Okay , nu am tradus cine stie ce ... îmi dau seama.

Oricum , sper să 'va bucurați' de noul capitol. Azi vreau să pun next si la  "Maniac"

Cine vrea dedicație poate să-mi zică.

Love all

Bound | H.S. | Romanian Translation Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum