ᴛʜᴇ ᴡᴀʟᴋɪɴɢ ᴅᴇᴀᴅ - ᴀᴘᴘʟʏꜰɪᴄ // închis

𝙲𝚊𝚙𝚒𝚝𝚘𝚕𝚞𝚕 𝟺

Cei prezentați în capitolele anterioare  nu sunt singurii supraviețuitori ai acestui iad. Au mai supraviețuit și alții,mă rog, până la un moment dat.

In aceste vremuri grele, până și moartea poate fi interesantă. Am descoperit multe feluri noi și creative prin care poți muri. Am asistat la sinucidere cu ajutorul unui încărcător defect, asfixierea cu punga de la Lidl  și permiterea unui zombi care a fost odata o persoana draga sa te muște de ureche. Acum, orice e posibil.

Dar acum putem asista la ceva nemaivăzut. Doamnelor, domnilor și persoane nonbinary, va prezint prostia omeneasca!

După două zile de băut și de mâncat zacusca, cei trei crai de la răsărit în sfârșit au luat o hotărâre. Nu a fost așa de greu de luat decizia, dar lenea și somnul le-a cam afectat judecata.

-Pana la urmă așa rămâne,da? Facem echipa cu nebunii? Mai are careva rețineri?

Malakay și Arlo ridica mâinile.

-Deci, nimeni? Foarte bine!

-Oricum, nu poate să fie mai rău decât e deja. Cu voi, incapabililor, am trai doar datorită băuturii.Ne-ar manca șobolanii.  spune Malakay numărând scamele de pe jos.

Imediat cineva bate la ușă.

-Ei trebuie sa fie. Văd că în sfârșit sălbatica aia a învățat să bată la ușă ca un om normal la cap.

Ușa se deschide și în fața ei apare o figură străină celor trei muschetari care se uită la ea cu surprindere in ochi. Nu erau sălbăticiunile in fața ușii, ci o fata bruneta, cu ochi căprui și zambet cald.

-Buna, sunt Nephelle Moreaux. Pot sa stau cu voi? Grupul meu a fost atacat acum ceva timp și de atunci tot caut persoane cu care pot sa stau.

-Nu o lăsa să intre. Radarul meu de mincinoși pâlpâie. spuse Arya suspicioasă.

-Probabil te simte pe tine. Lasă fata sa intre, Kay. Pare a fi destul de sinceră.

Malakay se dă din fața ușii și lasă fata obosita să intre. Avea pupilele dilatate și gâfâia, părea că alergase.

-Cum putem avea încredere în tine? Ai vreo armă?

-Nu am arme. Daca nu mă crezi, îți pot dovedi.

Aceasta întinde mâinile și depărtează picioarele, provocând-o pe  Arya sa se apropie sa o controleze. Acesta înaintează curajoasă și începe să o pipăie pe Nephelle, căutând o armă. (da, știu cât de gresit poate sa sune asta și îmi pare rău)

-Nu are.

-Ai căutat bine? Eu zic sa o mai faci o dată! spune și Arlo zâmbind.

-Mai taci.

-De ce ar trebui sa te primim?

-Pai, ținând cont că am venit neînarmată,singură și v-am spus scopul meu, nu aș înțelege de ce nu m-ați primi. Uite ce e, dacă voiam necazuri nu băteam la ușă, o spărgeam.

-Da, mi se pare logic.

Și uite așa cei trei crai de la răsărit au mai obținut încă un membru, fără să stea să se gândească prea mult la decizia pe care tocmai au luat-o. Dar un lucru pe care ei nu îl știu, printre multe altele, este că nu este totul ceea ce pare. Dar o să aflați de ce spun asta mai târziu ;)

După cum am spus și mai devreme, 3 zile au trecut și Bianca, Liam, Rio și Ace nu au apărut. Poate au uitat,poate s-au răzgândit. Sau poate chiar au murit. Nimeni nu are cum să știe ce s-a întâmplat cu ei. Sunt o mulțime de posibilități. Poate au fost călcați de o mașină condusă de un zombi evoluat. 

Dar eu știu ce s-a întâmplat cu ei. Nu este niciuna din variantele de mai sus, chiar dacă ultima părea cea mai posibilă :)

Ținând cont că ascunzătoarea lor nu e departe de cea a celor trei crai , nu le e greu să ajungă acolo așa că problema nu a fost transportul.

Problema a fost alta.

Nimeni nu se aștepta ca sălbăticiunile noastre sa fie blocate în casă pentru că nu puteau deschide ușa. E o poveste lungă, pe care sunt dispusa să v-o explic.

În această dimineața, toată lumea era avea treabă. Bianca și Ace s-au dus la vânat și Rio și Liam s-au dus să caute provizii, așa că nimeni nu era acasă. În vremuri de apocalipsă, nu are rost sa încui ușa când pleci de acasă,nu? Că doar nu vin zombi și îți fura cafetiera. Asa că ușa a rămas descuiată.

Nimeni nu știa că un băiat brunet stătea la pândă în spatele copacilor, așteptând. Numele băiatului era Blaise. Stătea răbdător și aștepta plecarea gazdei.

Dintr-o data aceasta aleargă spre casă,se strecoară printr-o deschizătură din gardul de plasa și intră cu o oarecare reținere. Deschide ușa cu grija apoi baga capul pe ușă să vadă dacă mai este cineva înăuntru. Văzând că nu e nimeni, intra și este imediat uimit de ce este înăuntru. Era o casa imensa cu doua etaje.

Era o casa cu un gard de aproximativ 3 metri și avea un spațiu enorm în spate in care locuitorii se antrenau. Nu părea a fi nicio fereastra, ceea ce dădea casei un vibe foarte sinistru.

Își pune in ghiozdanul negru mâncare, medicamente și alte lucruri folositoare și dă să plece când, de afara, se aud voci și râsete  din ce in ce mai zgomotoase. Acesta incepe sa se panicheze și se ascunde repede în spatele fotoliului din piele naturala.

Rio deschide ușa din față și intră împreună cu Ace, Liam și Bianca. Când aceștia intra în bucătărie, Blaise iese din ascunzătoarea lui, coboară scările pe vârfurile picioarelor și se oprește, ascultând. Trebuia să treacă prin fața ușii de la bucătărie că să poată ieși pe ușă, iar ușa era larg deschisă și putea fi văzut.

Se decide că riscul libertății lui merita asumat și,pe vârful picioarelor, trece prin fața ușii bucătăriei și fuge spre singura lui scăpare, ușa de la intrare.

Bianca l-a văzut. Nu zice nimic și fuge imediat după brunet. Acesta reușește să iasă pe ușă, fiind cu mult înaintea Biancăi și vede cheia în broască. Nici nu se gândește foarte mult și întoarce imediat cheia în broască, încuind ușa de afara. Asta îi putea câștiga ceva timp. Ignoră țipetele și înjurăturile Biancăi și glasurile confuze ale prietenilor ei și aleargă cât îl țin picioarele înapoi în pădurea periculoasă, având grija sa nu fie rănit sau văzut de zombi.

Un lucru pe care Blaise nu îl știa era acela că oamenii pe care  i-a încuiat în casă nu aveau o cheie de rezervă.

Și uite așa,dragi cititori, sălbăticiunile au rămas încuiate in casă, păcălite de un brunet de vârstă lor.