Warm Shade

Capitolul 11

Din perspectiva lui Kinoki.

- După câteva zile -

Îmi simțeam tot corpul amorțit. Lumina puternică mă deranja foarte rău odată ce deschid ochii și simțeam că, camera se mișca în așa fel să mă amețească..

Kinoki: A-Apa..

Îmi simțeam maxilarul atât de încleștat și gura atât de uscată. Gâtul era atât de răgușit. Nu mă simt deloc bine..

- S-a trezit!

Auzeam voci pe lângă mine. Nu puteam să misc privirea, doar vedeam un tavan alb și o lumină puternică, imediat văd chipul unei femei ce îmi dau seama ca era o asistenta.

- Kinoki Uzumaki, ora 14:23.

Acea doamne îmi dăduse ușor să beau câteva guri de apă dintr-o cană. După câteva minute îmi dădeam seama că mă aflam într-o camera de spital.

- Anunțați Hokage-le!!

Puteam observa lângă patul ce mă aflam, un pătuț mic special pentru cei noi născuți. Se afla un bebeluș cu un par blond deschis. Dormea atât de liniștit..

Kinoki: N-Naruto...

- O să vă rog să nu faceți mișcări bruște. Imediat va veni Hokage-le să discute cu dumneavoastră..

Mă simțeam singură. Aveam un gol imens în piept. Nu vedeam pe nimeni cunoscut. Eram singură.. În numai 10 minute, în cameră își face apariția bătrânul, Al Treilea.

Kinoki: Bătrâne..

Al Treilea: Kinoki dragă..

Kinoki: Cum se simt mama și tata?

Privirea lui era una tristă. Oftând își lasă privirea în jos..

Kinoki: M-au lăsat, nu?

Al Treilea: Nu te-au lăsat. S-au sacrificat..

Kinoki: Amândoi?...

Al Treilea: Amândoi...

Simțeam cum inima mi se rupe în bucăți, simțeam cum îmi venea sa urlu, pe dinăuntru simțeam o furie fără margini..

Al Treilea: Condoleanțe. Este o pierdere uriașă pentru toți...

Kinoki: Că ce? Tata era Hokagele și acum nu mai e nimeni la putere? Au fost oameni, nu doar funcții.

Al Treilea: Minato a fost printre cei mai buni din sat. L-am respectat pentru munca depusa și cum este ca om. Nu contează funcția, în rest am preluat eu totul, din nou..

Lacrimile mele își făcuseră apariția gândindu-mă la ce s-a întâmplat în acea noapte.

Al Treilea: Minato mi-a spus ca nu dorești să intri în academie. Îți schimb eu îți pot oferi gradul de Jounin pentru că ai rezultate bune în condițiile în care te antrenezi singură fără ajutor, și pentru că mai nou îl deții pe Noua Cozi.

Privirea mea se ridicase din așternutul alb când aud spusele lui. Adică eu dețin acea bestie ce mi-a omorât părinții?

Kinoki: Nu pot ține monstrul ăsta în mine. El le-a luat viață părinților mei...

Al Treilea: Te înțeleg, dar Minato a pus sigiliul pe tine. Poți observa și pe abdomenul tău asta..

Foarte curioasă ridic bluza și observ pe burta acel sigiliul pe care îl văzusem în palma tatălui meu înainte sa adorm. Nu cred că tatăl meu voia asta pentru mine...

Al Treilea: Ai stat inconștientă patru zile. Și Naruro deține jumătate de chakra din Nouă Cozi. Dar tu ești acum un Jinchuuriki. Ceea ce înseamnă că îl deții pe Nouă Cozi.

Nu înțeleg de ce trebuie sa fiu eu aceea. De ce nu a fost omorât? Era mult mai simplu asa..

"Sa fi un Jinchuuriki este total diferit. Deții o cantitate foarte mare de chakra, ai o putere foarte mare și este foarte greu cedezi într-o luptă..."

Gândul meu era la discuția pe care o aveam cu mama acum ceva timp. Adică eu pot fi cea mai puternică? Datorită unui monstru? Mulțumesc, n-am nevoie..

Al Treilea: Ieri a fost înmormântarea lor. Îmi pare rău că nu ai fost prezentă. Dar încă poți merge pentru a le lasă o floare..

Kinoki: Am rămas singură..

Al Treilea: Nu ești singură. Ne ai pe noi. Eu mă voi asigura ca ai tot ce îți trebuie și Naruto va fi îngrijit corespunzător. Ai grijă de el, este fratele tău..

Privirea mea se ridică încet către copilașul blond din pătuț. Bătrânul se îndreaptă către el și zâmbea.

Al Treilea: Seamănă atât de puternic cu Minato.. Iar tu când vei crește sunt sigur că te voi confunda cu Kushina..

Îl privesc cum părăsește camera mea unde mă aflam încă în pat. Asistenta care era în permanență lângă mine de când m-am trezit, își făcuse apariția și se pregatea sa-mi dacă un mic test de analize pentru aș putea să fiu externata.

- În caz de simți amețeli, poți lua niște vitamine sau să bei un suc natural. Corpul tău a stat nemișcat câteva zile și încă sunt semne..

Kinoki: Așa voi face..

Mă ridic liniștită din pat, nebăgând în seama înțepăturilor în tălpi și podeaua rece, pășesc către Naruto ce dormea atât de frumos în locul lui.

Asistenta mă învățase cum să țin corect un bebeluș în brațe și tot ceea ce am putut sa fac a fost sa-l mângâi ușor pe parul blond foarte deschis și sa încep să plâng. Nu știu cum mă voi descurca..