19

1.1K 111 11
                                    

- Ești în toate mințile? O întreabă furios aproape strigând cuvintele în timp ce se interpune între ea și cei de pe fotolii.
Freya își smucește cotul din strâmtoarea creată de palma lui și face un pas lateral cel mai probabil pentru a vedea reacția lui, adică îl privește și vede cât e de furios, ochii scânteiază în semiîntunericul încăperii și totuși lui îi dansa în poală Olga... Atunci de ce această reacție la dansul ei.
- Să înțeleg că eu nu am talent?! Îl întrebă ironic ridicând sfidătoare bărbia spre el atunci când și Damon îi urmează gestul și se pune iar în fața ei. Nu am talent? Întreabă ridicându-se pe vârfuri și privind peste umăr  spre bărbații din spatele lui.
Damon o prinde cu palmele de ambele brațe și o ține strâns coborându-și chipul aproape de al ei, bluzele lui îi șoptesc atât de aproape de ale ei.
- Te comporți ca o nebună...
- A ... serios? Întrebă repede ea scuturând din umeri pentru a se elibera din strânsoarea lui dar fără succes. Tu ai vrut exclusivitate...tu! Îl acuză cu o furie crescândă pe chip. Ști ceva, ai dreptate! Nu ar fi trebuit să vin aici, nu știu ce a fost în capul meu.
Se mai smucește o dată încercând să se elibereze.
- Nu trebuie să interpretezi totul cum crezi tu, nu făceam nimic aici... spune el arătând cu capul spre gașca de bărbați care continuă să îi privească cum stăteau lipiți unul de altul pe scena mică. Sunt doar afaceri.
- Ok, mă duc să îmi caut și eu o afacere să îmi danseze așa, să mă atingă exact la fel...
Damon își apăsă buzele peste ale ei și o sărută, nu știe cum altfel să o oprească din a spune asemenea tâmpenii care îi accelerează necontrolat pulsul și imaginile care se formează în mintea lui îl fac să își dorească să îl snopească pe acela care ar încerca să facă așa ceva.
Încet slăbește strânsoarea și își trece palmele peste spatele ei coborând în jos pe talie și apoi spre fesele ferme, continuă să o sărute apăsat dar sensibil un același timp. Își continuă drumul și prinde de marginea rochiei negre pe care aceasta o purta trăgând in jos de ea.
- Ce dracu e asta? Mai lungă nu ai găsit?
- Nu! Vreau să plec acasă, mi-a trecut cheful...îi șoptește la ureche.
Damon înghite în sec și o lipește de el inspirând puternic mirosul părului ei.
- Lasă-mă o jumătate de oră și am să te aduc pe culmile plăcerii... rugămintea lui sună mai mult că o promisiune.
- Ai avut șansa ta... îi spune lovindu-l cu palma peste umăr și se desprinde de el coborând de pe scenă. Abia atunci îl vede pe Rogers undeva într-un colț, un val de rușine o cuprinde când își dă seama de scena pe care tocmai a creat-o.
- Olga... spune scurt Damon și face semn cu bărbia spre ușă. Aceasta aprobă și iese zâmbitoare și cu un aer triumfător din încăpere aruncând o ocheadă spre Freya care simțea o gelozie profundă față de ea.
- Cred că voi pleca și eu. Spune îndreptându-se spre ieșire.
- Domnișoară Smith, spune atunci Tucker, dacă tot sunteți aici, să continuăm ce am început.
Freya îl privește un pic și nu își dă seama cum de îi știe numele dar nici nu înțelege exact la ce se referă în schimb vede privirea furioasă a lui Damon întorcându-se spre bărbatul care zâmbește larg.
- Vezi? Îi spune ea zâmbind la rândul ei cu o alură de învingătoare, le-a plăcut cum am dansat! Freya ridică din umeri încercând să scape de jenă și vina pe care o simțea în acele momente.
- Freya, spune Damon apropiindu-se de ea și luând-o de mână, ei sunt, Tucker, Steven, Ron și Derek, echipa care se va ocupa de siguranța ta.
Cuvintele lui îi răsună în cap...și rememorează tot ce a făcut de când a intrat în acest blestemat de separeu, își coboară privirea și cu greu mai se poate tine pe picioare.
- La naiba...îi scapă printre buze. Inspiră adânc și afișează un zâmbet fals. Îmi pare rău, nu pot să vă angajez, nu am bani! Răspunde și se întoarce pe călcâie și o ia la pas rapid spre ușă.
Rogers face un pas lateral și se pune in fața ei.
- Va trebui să iei frumos loc acolo, spune el făcând semn spre locul liber de lângă Damon care tocmai se așează și își întinse brațele pe marginea canapelei făcând semn cu palma să vină și să ia loc.
- Rogers... spune ea privind fix în ochii lui. Te rog...
- Du-te Freya, nu are rost să te opui.
      Dacă lui Damon îi întoarce mereu cuvintele și oarecum el trezește în ea un vulcan antrenând toate simțurile într-o furtună de emoții și sentimente care răbufnesc că acum, într-un comportament total neadecvat și care nu o caracterizează defel. Inspiră profund, lasă privirea în jos și pășește spășită spre Damon care nu își luă ochii de la ea nici măcar un moment.
- Nu am nevoie de nimeni care să mă păzească, spune privind bărbații din fața ei față de care se simțea rușinată având în vedere reacția ei . Nu vreau să plătești nimic pentru mine, nu am nevoie de mila ta, continuă ea întorcându-și privirea spre Damon care tocmai își așează leneș palma pe coapsa ei goală încercând în zadar să acopere pielea expusă.
- Milă?! Milă?! Întreabă el ridicând sprâncenele și dezvelind un zâmbet seducător și strălucitor care eclipsează prezența oricărui bărbat în încăpere. Ești a mea! Să fi sigură că nu voi lăsa pe nimeni să te rănească, nimeni nu se leagă de ceea ce e al meu!  Deci, ea este Freya! Spune privind echipa de securitate care încă priveau de la unul la altul.
- Nu sunt proprietatea ta! Spune în șoaptă mai mult la urechea lui.
- Dacă îmi permiteți, Rogers se apropie și se apleacă spre cei doi, Freya poți să accepți prezența lor consolându-te cu gândul că Damon urăște să se știe urmărit și totuși apelează la bodyguarzi, iar în al doilea rând dacă te temi că nu au cum să plătești, poți să îi plătești în rate banii când vei avea.
- În altă viață! Răbufnește ea. Când crezi că voi putea plăti patru salarii dintr-un salariu pe care încă nici nu l-am primit încă?
Damon ridică privirea spre Rogers vizibil enervat de atitudinea ostilă a Freyei parcă cerând din privire să insiste.
- Măcar vei avea o viață lungă la dispoziție să îți plătești datoria, mai bine așa având în vedere varianta un care Fox poate să îți scurteze cu mult zilele.
Afirmația lui o face să înghită în sec, un gol i se așează în stomac și brusc redevine conștientă de ce e aici, de ce a fugit din orașul ei de prietenii ei, de trecutul ei. Oarecum e vina lui Damon că o debusolează și o face să își schimbe prioritățile când e cu el, uită de tot și el devine noul ei centru in jurul căruia gravitează, nu e bine pentru ea, pentru sănătatea ei emoțională.
- Sunt o femeie obișnuită, am o slujbă nouă care se întâmplă să îmi placă foarte mult, nu crezi cât voi ieși în evidență dacă cineva că voi, spune arătând spre bărbații din fața ei, mă urmați peste tot?
- Putem aborda modalități diferite, prioritatea noastră este să găsim probe că acest individ te urmărește, dacă avem dovezi o să putem discuta altfel. După cum începusem să îi explic domnului O'Brien, suntem două echipe, Steven și Derek care vor avea grijă pe rând de dumneavoastră domnișoară Smith și eu cu Ron care vom căuta legături și dovezi atât aici cât și în Las Vegas.
- Veți merge în Vegas? Freya își ține puțin respirația și parcă stomacul i se micșorează.
- Este o procedură nonstandard, dar este necesară pentru obținerea mai rapidă a unui rezultat. Nu aveți de ce să vă îngrijorați, nu se va mai apropia de dumneavoastră.
Începând să îi explice câteva dintre semnele pe care ar trebui să le știe în caz că vede un pericol și să comunice rapid celui care o însoțește, Freya începe să se afunde în gândurile ei depărtând-se de cei prezenți și lăsând iar să îi încolțească în suflet îngrijorarea și teama, sentimente pe care a reușit să le ascundă într-un colț al minții de câteva zile. Nu are rost să se mintă singură, dacă nu se gândește la trecut și la Jason nu înseamnă că nu există.
- ... afară până ieșiți.
Este tot ce a auzit din ce a spus Derek când ridică privirea confuză spre el.
- Scuze... Sunt obosita, am să merg acasă.
Damon se ridică primul și îi șoptește ceva lui Rogers apoi întinde mâna spre ceilalți.
- Aștept vești cât de repede.
- Te voi contacta cât de repede afirmă Tucker, cât despre pază, Derek începe din această seară.
Freya își dă ochii peste cap și îi scapă un oftat, este neputincioasă nu ipocrită, știe că este bine să aibă pe cineva care să o apere, mai ales dacă a renunțat la a mai fugi și a ales să facă din LA noua ei casă, dar situația este atât de absurdă, pare un clișeu pe care îl întâlnești în filme nu viața adevărată.
Iese prima din separeu și ochii îi cad asupra blondei care își unduie corpul în ritmul muzicii pe unul din cuburile gigant special concepute pentru animatoare. Alege să își mute privirea înspre altă parte când simte mâna lui Damon trecând pe după talia ei trasare puțin și se oprește brusc din mers, își întoarce privirea și dă nas în nas cu el.
- Ai grijă, îi spune zâmbind, te văd angajații. Freya face semn cu capul spre foștii ei colegi care cu coada ochiului se uită înspre ei.
- Ți-e rușine? Damon o privește serios și își lipește buzele de ale ei într-un sărut scurt.
- Nu, îi șoptește ea pe buze.
- Bun, atunci se lipește de ea și își întețește sărutul, palmele lui dibace coboară în jos de-a lungul spatelui și o trage spre el obligând-o să îi simtă bărbăția erectă. Începe un dans lent care nu are nimic de-a face cu ritmul muzicii din club. Vreau să intru aici, spune printre săruturi când se împinge ușor cu șoldul în ea, și mai vreau să mergem la cumpărături, trebuie să cumpărăm treninguri ...multe treninguri, spune zâmbind când ajunge iar cu mâna la marginea rochiei trăgând-o în zadar în jos.
   Când trecutul este dureros și persoanele care ți-au făcut rău sunt periculoase, probabil că cel mai ușor este să îl îngropi și să nu te mai gândești la el, da e mai ușor, dar problema e că seara când te pui în pat gândindu-te la cele mai recente sentimente iar  noaptea îți revine în minte și gând toate rahaturile pe care încerci să le ascunzi sub preș ziua și bineînțeles întrebarea "Cum aș putea schimba ceva?". Trecutul nu îl poți schimba, este incontrolabil, la fel și viitorul, tot ce poți să faci este să încerci să nu repeți greșelile trecutului în prezent, atât.
      Freya se oprește în prag și pune mâna pe tocul ușii oprind la propriu încercare lui de a intra în apartament. Își ridică privirea și expiră zgomotos.
- Probabil că ar fi mai bine să pleci... îi spune zâmbind...mai mult că o rugăminte decât ca o sugestie.
- Drăguțo, după ce mi-ai făcut în seara asta nu am de gând să te las să scapi așa ușor... Îi trage cu ochiul și își mișcă degetele ușor pe coapsele ei ajungând la tivul rochiței și strecurându-se pe dedesubt. Am in plan să te fac să îmi strigi numele de plăcere adaugă ușor răgușit.
Imaginea lui este poate una canonică, un om superb, stând rezemat in tocul ușii in întunericul nopții, cufundat în beznă și radiind lumină doar din reflecția verde a privirii lui, cât de greu este să refuzi ispita când este în fața ta.
- Și totuși... își lasă privirea în jos căutând cum să îi spună de ce nu îl poate lăsa. Azi va trebui să mergi acasă. Îi spune sec.
- Azi? Ridică zâmbind sprânceană și afișând un zâmbet seducător.
- Probabil și mâine...și poimâine, adaugă ridicând din umeri.
- Glumești nu? Face un pas spre ea și încearcă să ridice și mai mult de rochie în sus.
- Nu! Freya face un pas în spate și își așează rochia, am spus că nu!
- Hei... Damon ridică palma ușor și se uită nedumerit la ea neînțelegând care e problema. Dacă e din cauza a ceea ce ai văzut în club, promit că...
- Nu e de aia! îl oprește și își pune brațele în jurul taliei lui. Nu crezi că te bucuri de prea multe zile de sex consecutive?
- Îmi place sexul... încuviință el lasciv mușcându-și ușor buza, mai ales sexul cu tine ... Adaugă cu un glas senzual care o face să se strângă în jurul lui și mai tare, toate simțurile îi sunt supra excitate și perceptibile la fiecare stimul venit din partea lui.
- E bine de știut...dar...
- Ce?! Nu înțelege de ce continuă să îl respingă.
- Dumnezeul! Chiar nu te prinzi? Își desface brațele și se dă un pas în spate pentru a-l putea privi mai bine, pornește lumina și își pune poșeta jos. Damon continuă să privească nedumerit. Sunt la ciclu! Îi spune desfăcând larg brațele că și cum ar vrea să sublinieze ceea ce tocmai îi spunea.
- A ... Damon clipește des de câteva ori . Ooo spune într-un final afișând o expresie ușor uimită.
- Având în vedere numărul de femei cu care te-ai culcat, aș spune că ar fi trebuit să te prinzi mai ușor...îi răspunde ea aruncând din picioare sandalele și întorcându-și spatele spre el. Tot mai vrei să intri? Întreabă fără al privi. Aude ușa închizându-se în spate ei, zgomotul o face să tresară, pentru o fracțiune de secundă avea senzația că a plecat, întoarce capul și îl vede rezemat de ușă, involuntar afișează un zâmbet, a rămas, chiar dacă nu avea să primească ceea ce dorea.
- M-ai crede dacă ți-aș spune că tipele cu care am făcut sex nu erau la ciclu când ne cuplam? Și că nu am așteptat să fie...? O urmează încet în micul dormitor și se trântește în pat înaintea ei punându-și brațele sub cap și lăsând picioarele să îi atârne la marginea patului.
- Nu știu de ce nu mi se pare deloc absurd ceea ce spui...ar trebui, știu, dar mă cam aștept la asta de la tine...
- Mulțumesc! Detectează o oarecare aroganță în glasul lui.
- Nu că ar fi motiv de laudă...
- Dar este!
- Serios?! Freya își ia în mână cămașa de noapte și se îndreaptă spre baie. Faptul că nu ai stat nici măcar o lună cu o tipă e motiv de laudă?
- Demonstrează că sunt diferit cu tine... Spune zâmbind satisfăcut de propria descoperire.
Afirmația lui o lasă fără replică, îl lasă în dormitor și se îndreaptă spre baie rumegând cuvintele pe care tocmai le-a spus, e diferit cu ea, ar trebui să fie fericită, dar cât va dura această fericire? In timpul dușului se gândește numai la asta, acum cu echipa pe care a angajat-o nu mai poate tine trecutul sub preș și secretele vor ieși la iveală iar atunci cel mai probabil îl va pierde.

UN PĂCĂTOS ÎN ORAȘUL ÎNGERILORWhere stories live. Discover now