Niciodată singură

•Cap 15

                               Dreea

Azi e ziua in care Haily va pleca, mi-am luat pumnalul si l-am băgat sub hanorac, hanoracul nu e gros dar poate, poate daca apare un demon nu o sa ma rănească atât ușor.

Ajung acasa la Matt si ma așez pe canapea pana ce Matt si Derek vin.

Ma uit pe pereți si vad câteva tablouri, presupun ca sunt de multa vreme fiind de praf si eu nu le-am observat.

De pe scări apare Angel si Matt, sunt îmbrăcați in negru. Parca voi muri sau ceva...

- Ai venit!
- Dap.
- Ești gata?
- Da, nu adica...
- Da, esti. Matt imi face cu ochiul.

Vreau doar sa schimb subiectul si sa ma opresc din al privi pe Matt in ochii. El face la fel dar imi amintesc de vis si imi dezlipesc privirea de la ea spunând:

- Unde e Derek?
- Ar trebui sa apară.

Din peretele alb apare Derek, tresar si vad ca pe fata lui apare un zâmbet malefic.

- Asa, Dreea? Ți-ai adus ceva, gen o arma? In caz ca vin demoni?
- Da.
- Da sa vad!

Imi ridic puțin hanoracul si ii arat lui Matt pumnalul. Pare mirat dar eu ii dau un zâmbet mic.

- Atunci putem pleca.

Ieșim si il vad pe Peeves si Haily uitându-se in direcția noastră.

- Hai Haily!

Se întoarce spre Peeves si vad ca ii zice ceva.

Urc in mașina si închid usa. M-am așezat in fata, Matt conduce.

- Fantoma e aici?
- Vorbește cu Peeves. Nu porni mașina încă.
- E ciudat.
- Ce?
-Trebuie sa aștept o fantoma...

Oftez si ma uit iarăși pe geam, il vad pe Peeves dându-i o îmbrățișare si dupa  trece prin masina.

Ma uit la Peeves, pare puțin trist.

- Poți porni.

Matt pornește si plecam.

E noapte si inca nu am ajuns, mai avem puțin si o sa fie gata totul.

Ma uit pe geam, privesc mașinile si oameni care se plimba, simt o privire pusa pe mine ma întorc si il vad pe Matt uitându-se la mine.

- Nu ar trebui sa te uiți la drum?
- Dar ma uit.
- Drumul e in fata.

Din spate se aude vocea lui Derek.

- Drumul lui e altundeva.

Matt zâmbește si întoarce la stânga.

- Am ajuns. Cam aici ar trebui.

Cobor din masina si ma uit in jur. Nu vad oameni, e ok.

-La  ce ora trebuie sa fie luna plina?
- La 21: 00.
- si cat e acum?
- 20: 56.
- E perfect.

Imi găsesc un loc între doi copaci sperând ca sa fac un portal frumos. Ma uit la Haily si zâmbesc, imi da un zâmbet mic si ma întorc spre sticluța. O deschid si am grija sa nu uit sa i-au o lacrima.
Imi trag aer si ma trag din fata sticlutei. Zâmbesc ca sa ii dau speranțe.

-E 20:59.
- Haily, știi ce trebuie sa faci. Voi, ma întorc spre Matt si Derek, voi plecați spre copacii aia.
- Dar?
- O sa fiu ok, Matt, vreau sa fiți acolo, sa va știu ok cât timp e deschis portalul.

Nu spun nimic si ma asculta. O privesc pe Haily si cu ceea mai mare credință imi zic ca va ajunge in rai.
Luna se face mai alba  si mai mare si din sticluța spre luna apare o lumina alba.
Haily nu pare speriata dar își lasa capul in jos si isi privește mâinile, un zgomot de vânt puternic imi trece prin urechi. Nu știu cât ar trebui sa rămână asa dar las magia sa își faca treaba.