Capitolul 44

723 90 55
                                    

Aflati inca in casa ducelui,cei doi ramasese sa bea ceaiul impreuna cu acesta,barbatul povestindu-le diferite lucruri

Il auzea ca vorbeste,dar nu si ce spunea,printul fiind inca socat de ceea ce vazuse,abia astepta sa plece de aici

In schimb Denjun,il asculta cu atentie,stia ca baiatul de langa el nu il asculta absolut deloc,acesta fiind pierdut printre ganduri

Sincer sa fie,si el abia astepta sa plece,orice spunea ducele il scotea din sarite,parca traia pe alta lume

Abia astepta sa se termine toata nebunia asta si sa plece inapoi in regatul sau,avea multe responsabilitati pe cap pe care le neglijase de cand sosise aici

Odata cu plecarea lui,avea sa afle si un raspuns din partea lui Haneul,chiar era curios in legatura cu alegerea fetei

Privind ceasul de pe perete,baiatul observa ca pierduse deja vreo doua ore din viata lui pentru prostiile ducelui,sa il auda in fiecare secunda era oribil

- Inca esti uimit? Intreba ducele

- Ah nu,sunt doar fascinat. Minti printul

- Orice nobil ascunde un secret sumbru. Spuse el simplu

"Da,iar tu iti ascunzi sanatatea ta mintala" . Isi spuse el in gand

- Sunt foarte curios ce te-a determinat sa te revolti impotriva regelui. Spuse Denjun interesat

- Nu isi merita tronul,doar pentru ca poarta o coroana pe cap asta nu inseamna ca este mai presus ca restul. Spuse el revoltat

- Probabil,dar este mult mai puternic ca multi altii. Ii dadu el peste nas

- Pft. Pufnii ducele enervat

Fiind multumit ca ii inchisese gura ducelui,Denjun ranji,nu avea ce comenta in privinta asta

Stia ca intr-un conflict cu Jungkook,el iesea castigator,baiatul nu era puternic doar fizic,ci si in multe alte moduri

Tocmai si de aceea Jungkook le era superior,iar asta era motivul pentru care isi merita coroana si tronul pe care le detinea

"Daca ai stii ca esti jucat pe degete,nu ai mai gandii asa" Isi spuse el,putin teatru si o singura minciuna il fraierise total

....

Fiind plictisit,Jungkook se tinuse toata ziua dupa Haneul,fata stand pe mica bancuta de langa lac,umbra copacului impiedicand razele de soare sa o atinga

Sincer sa fie,stand pur si simplu cu mintea si corpul relaxat,il facea sa se simta exact ca un copil,lipsit de griji

Era si multumit de faptul ca fata nu il gonea,ba chiar mai mult,se obisnuise cu prezenta lui,Haneul prinzand incredere in el incetul cu incetul,teama disparand

Avea sa profite de ocazia asta pana la maxim,in special cand nimeni nu avea sa-i deranjeze

Surorile fiind plecate la piata pentru a face cumparaturi iar baietii plecase si ei pentru a patrula prin oras,cu totii plecasera impreuna

Stand pe banca alaturi de Haneul,Jungkook se prefacu obosit,baiatul punandu-si capul pe umarul fetei,Haneul ne spunand nimic

In schimb,Haneul nu stia ce sa faca,nu vroia sa il deranjeze pe baiat,fata stand ca o stana de piatra

Sincera sa fie,nu o deranja atentia baiatului,si nici frica nu mai simtea cand se apropia de ea,Jungkook ii dovedise ca un om chiar se poate schimba

Evident,era prietenos doar cu prietenii sai si cu ea,cu restul era acelasi Jungkook rece si dur

The Tyrant King || J.JK ff Where stories live. Discover now