Când i se pune o astfel de întrebare, o tendinţă a vorbitorului comun de limbă română este să se gândească la forma cea mai des întâlnită a unei anumite înjurători (dute-n…..) şi să răspundă astfel: „Dute se scrie legat”.
Atunci, respectivul poate fi întrebat: «De la ce verb provine „dute”?».
Răspunsul cel mai firesc este: «De la „a duce”».
Şi atunci, poate urma o explicaţie destul de surprinzătoare:
„În limba latină, verbul „dūcō, dūcere” are următoarea formă de imperativ (la prezent, singular): „dūce!”. În limba română, „a duce” are, în cazul de faţă, un sens tranzitiv, formele de imperativ la persoana a II-a singular fiind – în mod riguros din punct de vedere etimologic – cele ce urmează: „Duce-mă!”, „Duce-te!”, „Duce-l!”, „Duce-o!”, „Duce-ne!”, „Duce-vă!”, „Duce-i!”, „Duce-le!”. Totuşi, forma de imperativ la persoana a II-a singular s-a transformat, prin elidarea ultimei silabe, în „du”, formele anterioare devenind: „Du-mă!”, „Du-te!”, „Du-l!, „Du-o!”, „Du-ne!”, „Du-vă!”, „Du-i!”, „Du-le!”. „Du” are, astfel, un sens verbal de sine stătător, iar „mă”, „te”, „-l”, „-o”, „ne”, „vă”, „-i” sunt pronume personale.
Deci, în concluzie: corect este „Du-te!”, scris cu cratimă.”
YOU ARE READING
Să educăm Wattpad
RandomCartea aceasta are scopul de a ajuta scriitorii începători de pe această platformă să scrie corect. Din propria experiență știu cum e să nu știi cum se scrie un cuvânt sau să nu știi când să pui virgulă sau cratimă. Sper să ajute pe cât mai mulți!
