8

130 12 5
                                    

Conduc uitându-mă la locația sa care se pare că nu se mai mișcă. Imediat ajung și eu la el. Cum de nu l-am auzit când a plecat ? Ce a fost în capul lui ? Sper doar să nu pățească nimic. Mintea îmi zboară când ajung în locul în care este și Kai. Opresc mașina peste drum ca să nu mă observe nimeni lângă celelalte mașini.

Înainte să mă dau jos din mașină, în oglinda din stânga a mașinii mele văd încă doua mașini negre care opresc pe partea cealaltă. Mă simt ca în filmele cu mafie, ceea ce este foarte absurd, deși cu Kai parcă aș fi într-un film tot timpul. Acei oameni nu intră în blocul dărâmat din fața mea, nu îmi dau seama ce așteaptă. Dacă ei rămân în mașină, eu cum voi putea coborî să merg la Kai? Voi aștepta cumințică în mașină până o să-mi dau seama ce plănuiesc acești băieți. Toate blocurile din jur sunt abandonate și peisajul acesta nu mă liniștește deloc.

De 5 minute aștept să iasă din mașină și deja îmi pierd răbdarea. Bag cheile în contact, pornesc mașina și merg în fața blocului cu farurile oprite ca să nu atrag mai mult atenția asupra mea. Voi intra prin față, nu-mi pasă dacă o să pățesc ceva, cel mai important acum este Kai. Opresc mașina exact pe cealaltă parte și cobor, trec drumul și merg în fața blocului. Încerc să mă cațăr pe gard, dar este mult prea înalt. O gaură micuță îmi atrage privirea din gard. Merg repede spre ea și merg prin ea în curtea blocului. Mi-am rupt bluza, dar mai am și altele. Merg în fața blocului, dar aș prefera să găsesc altă intrare. De obicei blocurile de aici nu au si garduri, dar acesta e unul abandonat care mai are puțin și se dărâmă în orice secundă.

Sunt cu ochii în patru și mă uit prin jur ca nu cumva să fiu urmarită. Văd că blocul are 2 geamuri sparte, dacă m-aș cățăra pe ceva, aș putea să mă uit pe geam, poate l-aș vedea pe Kai. Dacă acum eram avocată, ceea ce făceam era ilegal, dar ce drept au ei să-l răpească pe Kai ? Nu e tocmai o răpire că el a ieșit singur din apartament și nu a fost obligat de nimeni, dar totuși...ce drept au ei să-l ucidă?

Inspectez blocul și văd că mai este un geam spart pe partea dreaptă. Decât să intru pe ușă și să fiu prinsă, mai bine intru pe geam. Nu-mi vine să cred ce am ajuns să fac pentru el. Îmi risc pielea pentru un idiot, pentru că așa este, un idiot de care nu mă pot îndepărta. Nici măcar nu am fost obligată să-l caut, fac totul de capul meu. Îmi iau telefonul și îl pun pe silențios să nu sune cineva și să fiu prinsă. M-am uitat la prea multe filme de acțiune, dar acum singurul scop e să-l salvez pe Kai chiar dacă ei cel mai probabil sunt înarmați până în dinți și eu nu am nici măcar o amărâtă de armă la mine. Am ajuns să vorbesc despre arme, nu știu ce va urma, dar m-am schimba radical și am impresia că mă voi schimba mult de acum încolo. Ajung la geam și îmi dau seama că este destul de îngust, dar altă șansă nu am. O să fac orice ca el să fie în siguranță, Kai ar face la fel pentru mine. Știu sigur asta.

Inima mi se oprește când se aud multe focuri de armă. Trase unul după altul. Mă doare capul și încep să amețesc, dar încerc să nu leșin, nu acum. Se aude mult mai rău decât în filme, iar eu nu am fost pregătită pentru asta. Nu am fost pregătită pentru lumea astea și nici nu vreau să fiu. Încerc să-mi mențin calmul și echilibrul, apoi continui să mă uit pe geam. Vreau să sar pe geam să văd ce se întâmplă, dar cineva mă prinde de talie și îmi pune ceva la gură. Am fost prinsă, planul a eșuat, iar acum trebuie să suport consecințele. Kai e mort, iar eu voi urma.

******

Sunt în mașina lui Kai, alături de el, puțin rănit. Are niște zgârieturi pe față și pe mâini. Nu-mi aduc aminte ce mi s-a întâmplat și cum am ajuns în mașina lui. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc este că am auzit focuri de armă, apoi totul s-a șters din mintea mea.

Joc periculosWhere stories live. Discover now