0.9❂

49 7 4
                                    

Seara când am ajuns,am urcat în camera mea fiind și singură acasă iar liniștea mea se putea simți. Chiar aveam nevoie de o pauză..

Voind să-mi scot cărțile pentru a le așeza pe birou,am dat de sticla lui pe care scria un mesaj,scris cu o cariocă neagră dar atât de șters.. tot ce puteam înțelege era:

"Bine ai venit,Aysha"

Zâmbetul meu a făcut inima să bată mai tare,draguț din partea lui. Chiar plăcut pentru o întâmpinare de a intra în clasa lor. Am pus sticla de apă pe birou,și m-am așezat în pat,gândindu-mă la ce se v-a întâmpla pe mai departe,oare ăsta-i începutul?

(...—>)

Zilele treceau repede,în timp ce părinții mei mă făceau într-un mod de a vrea să-mi aplec capul spre podul de la ieșirea orașului. Totul devenea din ce în ce mai rău,loviturile dar și țipetele asupra mea,în cât orice ton ridicat puțin spre mine mă făcea să-mi pierd controlul prin plâns.

Au trecut doar trei zile,în timp ce pentru mine erau ca ani. Liceul dar și persoanele din el mă aduceau cu moralul la pământ,însă astăzi spre să fie bine.

Am urcat scările,spre laboratoul de chimie și priveam în fața mea persoanele care voiau să treacă,ca în orice pauză aglomerația de dimineață devenea puternică și greu de a o depăși . Am încercat să mă strecor,fără să împing pe cineva dar m-am speriat când am călcat o persoană pe picior însă nu am putut vedea sau să-mi cer scuze. Când într-un final drumul meu luase sfârșit din bătălia din hol,am pus ghiozdanul pe spaterul scaunului apoi am înghițit în sec,căci nu știam nimic despre profesorii de aici iar eu nu știam nici boabă de chimie. De ce? pentru că profesoara mea nu știa a preda pentru persoanele care înțeleg greu,fiind și o materie pe care eu o consider complicată. Deși era frumoasă,mereu lucrurile complicate sunt frumoase.

Colegii mei începeau să vină unul câte unul,eu citeam din cartea mea și când am văzut că lângă mine s-a așezat el,inima mi-a bătut rapid din cauza frici. Oare greșise locul?

-Bună,Aysha,pot sta aici? a spus zâmbindu-mi,apoi,am dat din cap iar el și-a dus privirea către cartea mea,rămânând puțin șocat.

O vocea de a pritenului lui ne-a întrerupt.

-Jungkook.parcă stăteai cu mine. făcând o față tristă.

-Astăzi stau aici,a spus făcându-i cu ochiul.

-Poți să stai cu el,adică pot să..-

-Nu,nu. Eu vreau să stau aici,a spus pe un ton dur dar în același timp drăguț,asta m-a făcut să zambesc în interiorul mue. Pentru prima dată cineva a stat cu mine,eram pe o parte fericită că aveam pe cineva care poate.. nu mă suporta dar care a stat aici,fără să-i fie teamă. Dar prietenii lui voiau să stea cu el.

Profesoara intrase la oră,și deja mă simțeam pierdută. Însă totul a decurs normal până la auzul voci sale dure:

-Jungkook,a spus ea. Jeon,vino la tablă.

S-a ridicat de lângă mine,mergând către ea și așezându-se lângă bucata de tablă,aproape imensă albă și dându-i marker-ul în mână.

-Scrie-mi formula pentru oxid de calciu.

-CaO,a spus el în timp ce a scris.

-Perfect,acum scrie-mi clorura de calciu

-CaCl2,a spus apoi a scris iar mâna sa tremura ușor peste acel marker.

-Perfect,Jeon. Ca întotdeauna. A zâmbit către el,poti trece la loc.

A venit spre mine apoi privirea ei cade asupra mea.

-Asyha.. Kane,vino la tablă.

Corpul mi-a tremurat ușor,dar ceea ce m-a liniștit a fost că el mi-a spus "Succes" apoi mi-am continut tablă.

-Ce știi despre chimie?

-Nu prea știu.. am spus cu capul în pământ,încercând să-mi feresc privirea de ea căci eram rușinată că nu știam atât de bine.

-Atunci,te rog să-mi arăți. Scrie-mi formula pentru Oxigen.

-O2,am spus când am scris peste tablă.

A zâmbit,apoi a spus:

-Bravo,te descurci bine până aici. Dar,scrie-mi formula pentru acidul sulfuric.

Am început să suflu rapid când vocea ei mi-a spus asta,apoi am încercat să scriu.

-H2SO, însă uitasem un numar.

-Deja te încurci,domnișoară Kane?

Trecuse deja două minute însă mintea mea era goală,dar o voce și-a făcut prezența asupra noastră.

-Pot spune? căci vreau să o ajut.

-Da,a spus ea dezamăgită de mine.

-H2SO4. A spus el către mine zâmbind,și apoi am scris acel 4 lângă.

-La loc,domnișoară Kane.

Am plecat către locul meu,și atunci i-am văzut privirea lui care mă făcea să mă simt puțin ciudat.

-Te-ai descurcat bine,Aysha. Însă trebuie să te mai antrenezi.

Am dat din cap,lăsând ora să treacă până la ultima. Deja corpul meu tremura,omorându-mi fiecare parte calmă și înlocuind-o cu cea de stres.

Când am ajuns din nou în clasă i-am auzit vocea lui,care mi-a strigat numele. Mi-am întors capul el făcându-mi semn să merg către el,îmi era puțin frică..

Am tras aer în piept și am plecat către el.

Bună,îmi cer scuze de posibilele greșeli gramaticale!♥️

𝑻𝒉𝒆 𝑮𝒓𝒂𝒗𝒆 𝑶𝒇 𝑳𝒐𝒗𝒆 // ᴊᵘⁿᵍᵏᵒᵒᵏ Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum