Tough Love (+18)

5

Ajunsa in intimitatea toaletei Olivia ii permise tremuratului sa puna stapanire pe ea.
Stia ca Max va fi la acest eveniment, doar era seful securitatii, dar nu se asteptase la reactia pe care a avut-o corpul ei cand l-a vazut.
Inima inca ii mai batea de parca voia sa ii sara din piept, mainile ii tremurau si picioarele si le simtea moi, iar intre picioare simtea o fierbinteala placuta.

Se felicita in gand pentru  stapinirea de sine de care a dat dovada in momentul in care i-a intalnit privirea. Nu se asteptase ca trupul si sufletul ei sa reactioneze inca la prezenta lui. Amintirea noptii din bucatarie din urma cu 7 ani a adus-o cu picioarele pe pamant.

Dupa 10 minute in care si-a adunat fortele sa il infrunte, sa il tolereze in aceeasi incapere, Olivia iese din toaleta femeilor si se indreapta spre mijlocul salii de bal. Pana sa ajunge acolo, insa, un sunet puternic ca o bubuitura s-a auzit, urmat de tipete si haos. Olivia nu intelegea ce se intampla si in primele secunde pur si simplu ramase impietrita pe loc, uitandu-se la oameni cum se imbulzeau spre iesirile cladirii. In secunda urmatoarea a simtit o pereche de brate in jurul ei, care o trageau cu forta spre una din usile de pe coridorul lung, coridor pe care il strabatu-se chiar mai devreme, doar ca in directia opusa. 

Cand s-a dezmeticit, a realizat ca cel care o impingea si striga la ea sa fuga mai repede era Max. Cu un pistol in mana dreapta si cu mana stanga pe spatele acesta o conduse spre o zona securizata a cladirii. Dupa ce s-a asigurat ca Olivia e la adapost, Max impreuna cu inca 6 oameni din echipa lui s-au intors in sala de bal si au continuat sa il caute pe cel care a provocat haos-ul. 

Olivia s-a trezit intr-o sala fara geamuri (un birou dupa cum era mobilata incapearea) impreuna cu tatal ei si inca 4 bodyguarzi care erau incordati si in stare de alerta.

- Tata, ce se intampla? Ce s-a intamplat in sala de bal mai devreme? Si de ce nu am evacuat si noi cladire, ca restul lumii? Doamne-dumnezeule! Tataaaa!!! Spune ceva! 

- Olivia, linisteste-te. Max si echipa lui se ocupa de asta. Esti in siguranta aici. 

- Ai de gand sa imi spui si mie ce s-a intamplat sau o sa ma tratezi in continuare ca pe un copil?

Tatal ei, insa o ignora si continua sa traga inca un fum din trabucul aprins. 

Olivia stia ca asta era semnul ca discutia lor se incheiase. Nelinistita, se foia prin camera si mintea ii fugi la Max. Isi facea griji pentru el. De fapt, nu. Doar isi dorea sa se intoarca intreg in acea camera si sa le povesteasca ce s-a intamplat. Asta era tot. 

30 de minute mai tarziu bodyguarzii din camera au fost anuntati in casca ca zona e securizata, asa ca Olivia si tatal ei fusera condusi la masina care ii astepta in spatele cladirii. 

- Puteam sa ma urc in masina mea, sa stii! ii reprosase Olivia tatului ei in timp ce urca pe bancheta din spate a masinii. 

Tatal ei o ignorase din nou si nu se sinchisise sa ii raspunda in vreun fel, ci isi butona concentrat telefonul. 

- Unul din oamenii mei iti va aduce masina acasa, nu iti face griji, se auzi vocea lui Max de pe scaunul soferului. Privirea lui o intalni pe a ei in oglinda retrovizoare si Olivia isi simtea inima batandu-i mai repede.

- Grozav. Atat reusi Olivia sa spuna si se rezema resemnata de bancheta din spate, inchizandu-si ochii. 

Pe drum, Max o mai privi pe Olivia de cateva ori in oglinda retrovizoare. Chipul ei nu trada nicio emotie si asta il ingrijora. Era sigur ca tot ce se intamplase in seara aceea o afectase, iar faptul ca nu lasa asta sa se vada il facut sa o compare cu tatal ei. 

Se schimbase mult in ultimii ani si nu doar dinc punct de vedere fizic. Parea ca e alta persoana, era mai rece, mai calculata.