11.Disperare

659 36 1
                                    

Beatrice

Stau minute in sir si lacrimile imi curg pe fata fara sa mai pot sa le opresc.Tot ce vreau acum este sa ies din baie si sa ma duc acasa.

Sun la un taxi si ii spun adresa de la care sa ma ia.Astept sa ajunga,iar cand o face ies din camera si il vad pe Jacke pe canapea.Are ochii inchisi nu cred ca doarme,dar totusi nu isi deschide ochii cand ies din casa.

Ma urc in masina si ii spun adresa casei mele.Pe drum ma mai calmasem.Si desii am vrut sa ii provoc lui un gust amar mi-am facut singura rau si a fost un moment in care nu mi-a mai placut durerea.

Obisnuiam sa imi fac rau,nu foarte mult.Metodele preferate erau urmatoarele

Pe timul iernii obisnuiam sa ma zgarii pe picioare de fiecare data cand intram in dus,dar nu cat sa imi ramana vanati sau ceva de genul,dar adoram senzatia de dupa si cine ma cunoaste stie ca mie imi place sa imi tin unghiile destul de lungi.

Si de fiecare data dupa ce facem dus ma priveam minute bune in oglinda.Pe atunci eram plina de vanatai si rani,acum s-au cam dus,dar au mai ramas cateva

Si fizic cam atat faceam,dar psihic era mult mai greu pentru ca eram la pamant,imi era frica sa mai dorm asa ca am inceput sa iau somnifere,aveam cosmaruri de fiecare data cand ma culcam si uram sentimenul de abandon.

Cu timpul m-am obisnuit,iar dupa ce am inceput sa ma mai pun pe picioare am luat iar legatura cu Chloe.Atat de mult mi-a lipsit fata asta incat imi era si frica de momentul in care aveam sa vorbim din nou.

Dupa cam o saptamana de cand mi-am revenit am primit alta palma de la viata.Aceea ca tata nu s-a mai intors.Eram obisnuita sa dispar pentru maxim 2 saptamani,dar mi-am zis ca poate de data asta dureza putin mai mult.

Ma trezesc din amintiri atunci cand soferul imi spune ca am ajuns.Ii dau banii si intru in casa.

Din fericire Chloe nu mai era acolo.

Ma duc in camera mea si imi iau o pereche de pantaloni scurti te trening si un tricou gri spalacit.

Intru in baie,ma dezbrac si ma bag sub jetul de apa care ma revigoreaza.

Imediat cum ies ma usuc si ma imbrac cu hainele pregatite.Ma duc in camera si ma asez in pat si imi inchid ochii

Imediat amitirile ma navalesc si ma simt atat de rau.

-Nu mai pot,nu mai pot,nu mai pot.Murmur incet si imediat o stare de pe care nu am mai simtit-o de mult.Am descoperit ca pot sa o indepartez facandu-mi rau,mult rau.

Ma ridic din pat ca nebuna,lacrimile au inceput sa imi curga pe obraji si incep sa iau tot de pe birou si sa arunc cu lucrurile in pereti.Desii unele sunt obiectele mele decorative preferate acum nu poat sa ma abtin.Iau o lumanare mica decorativa pusa intr-un recipient de sticla.La contactul cu peretele sticla se face bucatele mici unele intrandu-mi in picioare,dar nu imi pasa,nu acum.

Simteam durerea dar nu m-am oprit si aceeasi soarta au avut-o toate obiectele care mi-au cazut in mana.Din obiceiul asta am invatat sa nu imi tin machiajele pe birou si sa le bag in dulapioare.Mai multe cioburi mi-au sarit in picioare.Aveam o oglinda pe dulap si imediat-am gandit sa o sparg.

Clacasem si nu mai gandeam rational.Am apucat o foarfeca pe care am infipt-o in oglinda aceasta scoate un sunet care imi aduce un ranjet pe buze.

Pana la urma nu am mai putut am cazut in genunchi si am inceput sa plang tot mai tare.Imediat usa s-a deschis si niste brate bine cunoscute s-au sigilat in jurul meu si amintirile lovesc tot mai tare

Este o zi frumoasa de vara,iar eu tocmai am primit un mesaj de la Jacke in care ma invita mai pe sera in parc

Mereu mi-a placut sa ies cu el,mai ales cand incepea sa se intunece pentru ca era liniste si ma simteam in siguranta alaturi de el.

Gustul dulce al razbunariiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum