Gustul dulce al razbunarii

17.Nevoia de droguri

Beatrice

Ma zbat,dar degeaba.Erau mai multi si mi-am dat seama cand lumina din living s-a stins da,ma tarase pana acolo.Nu stiu exact cu ce,dar unul m-a legat si nu,nu era sfoara.

      -Credeai ca iubitelul tau ma poate umili,iar tu nu o sa patesti nimic pentru ca te vreau?Nu,nu,nu e bine e Jacob si nu il cunosc atat de bine incat sa stiu ce intentii are.Nu il vedeam,dar i-am recunoscut vocea.

       -Nu am niciun iubit si plus ca nu eu l-am pus sa bata o javra.Accentuez ultimul cuvant si imediat fata mi se intoarce spre stanga,m-a lovit.Incep sa rad isteric.Doar de atat esti in stare?O, scuze tu nici macar nu vii in fata mea cu lumina aprinsa.Alta palma si deja obrazul ma ustura destul de tare,bestia din fata mea nu dadea incet deloc.

       -Mai bine ti-ai tine gura,asta daca vrei sa iti faci viata mai usoara.

       -Niciodata nu am avut o viata usoara si nici nu o sa tac acum.Iti e frica de mine,Jacob?

       -De ce mi-ar fi frica de tine?Ce poti tu sa imi faci?

       -Atunci de ce tii luminile stinse?

       -Sa inteleg ca iti este frica de intuneric?

       -Nenorocitule!Ce dracu vrei de la mine?Alta palma.Sper sa nu ramana un semn urat.Cred ca deja il injurasem in gand de atatea ori incat nu puteam sa numar.

Telefonul de pe blat se deschide si se aude sunetul unei notificari.Jacob se deplaseaza pana la el.Am simtit asta pentru ca nu vedeam nimic.

       -Mersi mult,Betty!Totul a mers bine.Ce dragut,deja l-ai inlocuit pe Jacke cu...Chase?Surade si mie imi venea sa il inec intr-un bol cu apa,dar ce sa vezi,nici nu pot sa imi misc mainile.

      -Nu am inlocuit pe nimeni si plus ce te intereseaza pe tine?

      -Cred ca o sa ne distram destul de bine in noaptea asta.

In mintea mea era un singur moment,atunci cand s-a mai intamplat asta,in urma cu 3 ani.

      -Lasa-ma in pace,ce ti-am facut eu jigodie?Obrazul deja ma ustura de nu mai puteam si cred ca la buza imi daduse sangele.Dau cu limba peste buze,si da,dar cu toate astea nu plangeam.

      -Vorbeste frumos!Altfel te trosnesc.Vorbi prostul din fata mea.

      -Hai,da,loveste-ma.De altceva oricum nu esti in stare.Normal ca am primit alta palma.Deja ma obisnuisem.

      -O sa aprind lumina putin,dar actiunea o sa aiba loc pe intuneric,sa fie mai palpitant.

Aprinde becul si era plin de rani pe fata si o privirea insetat care nu prevestea nimic bun,absolut nimic bun.

Pun pariu ca nici eu nu aratam mai bine,dar speram sa isi faca aparitia cineva si sa ma salveze.Invatesem sa ma apar in caz de orice,dar acum eram prinsa la mijloc si orice as fi incercat sa fac ma prindeau si cred ca bataia pe care o primeam imi ajungea toata viata.

Jacob stinge iar lumina si imediat usa se deschide si nu stiu cine a intrat pentru ca NU VAD.

      -Betty!Esti acasa?Se aude vocea lui Zoe.Nu,nu,nu ea de ce,ar fi trebuit sa nu vina.

Un alt tip care statea in spatele canapelei se duce si o prinde si pe Zoe.O aduce si pe ea pe canapea si bineînteles ca o leaga si pe ea.

      -Ajutorr!Ajutorrrr!Tipa Zoe,dar degeaba nu avea sa vina nimeni si oricum aveam vecini surzi deci nu avea cine sa ne salveze.

      -Perfect,acum avem doua!

      -Nu,Nu lasati-o pe ea,ea nu a facut nimic,pe mine ma vrei.Fa ce vrei cu mine,dar nu ii fa ei rau,te rog.Eram speriata sa nu i se intample ceva,dar eu inca nu plangeam.