Băiatul din vis |H.S|

CAP 24: Mulțumesc!

Harry's POV

Seara asta e aşa liniştită. Ce bine că nu am plecat cu băieții la petrecere pe care o dă Chris în seara asta.

Chiar am nevoie de un moment de linişte ca ăsta.

M-am săturat de atâtea petreceri, atâta destrăbălare şi atâta nebuneală.

Bine poate de destrăbălare nu, dar nu asta e ideea.

Mi-am dus paharul din nou la gură, dând pe gât lichidul incolor care mai rămăsese aici. Am simțit cum licoarea magică mă linişte şi mai mult şi îmi dă o stare plăcută de euforie.

Am lăsat paharul gol pe marginea canapelei metalice şi mi-am închis ochii, lăsând alcoolul să-mi invadeze fiecare parte din corp.

Pentru un moment las liniştea nopții să îmi invadeze mintea şi să mi-o golească de absolut toate gândurile rele.

Sunt trezit din starea mea de euforie de un țipăt înfundat care se aude de prin apropiere.

M-am ridicat imediat de pe bancă şi mi-a îndreptat spatele, acesta trăsnind puțin. Am ciulit urechile în aşteptarea unui alt țipăt pentru a-mi da seama de unde vine.

L-am auzit din nou. Mi-am îndreptat atenția spre curtea vecină, de aici venind țipetele.

Era casa lui Alice.

Am început să alerg spre casa ei, curios şi îngrijorat în acelaşi timp.

Dacă cineva îi făcea rău, a belit-o.

Tata are alte planuri cu ea şi nimeni nu trebuie să îi facă rău până atunci.

Am dat roată casei şi m-am oprit în loc, aşteptând încă un țipăt ca să îmi dau seama unde să mă duc mai exact.

Nu se auzea din casă, deci era undeva aici afară, dar sunetele se auzeau înfundate.

Am căutat cu privirea prin curtea din spatele casei locul sursei şi ochii mi-au rămas blocați pe o căsută dintr-un copac.

Picioarele mele parcă alergau singure, ajungând în câteva secunde lângă copac.

Sunete tot mai ciudate se auzeau acum, țipetele ei parcă fiind oprite de ceva, ca nimeni să nu le poată auzii.

M-am ridicat de la sol, urcând în sus pe scările din lemn. Am împins cu mâna trapa de lemn care ducea probabil în interiorul căsuței.

Mi-am aruncat privirea imediat spre corpul aproape gol a lui Alice, întinsă pe jos. Abia puteam să o văd din cauza individului de pe ea.

Tipul şi-a întors imediat privirea spre mine când trapa de lemn s-a trântit puternic şi eu eram deja în picioare.

M-am uitat la Alice care mă privea speriată şi totuşi cu o anumită uşurare că mă vede.

M-am uitat dezgustat la tipul ăla şi imediat m-am aruncat asupra lui. Când i-am văzut fața plictisită şi libidinoasă, m-am enervat şi mai rău.

Mi-am băgat mâna în gâtul lui şi l-am aruncat jos de pe Alice, suindu-mă peste el. Pumnii mei au început un joc sălbatic care îi va îmbunătății fața.

Numai când mă gândesc că tipul ăsta avea de gând să o violeză, mă face să vreau să îl omor din bătaie.

Euforia de mai devreme se transformă acum în furie şi adrenalină.

Se zvârcoleşte sub mine şi încerca să se apere, dar sunt cuprins de un val aşa de mare de adrenalină încât singurul lucru pe care vroiam să îl fac era să îi sparg fața aia de violator labagiu.