FUCK FOUR

capitolul 13

Isabel

Ma trezesc când lumina întra în camera și îmi aduc aminte ca sunt în dormitorul lui Ryan și ma ridic brusc în fund.

Ryan nu este langa mine și asta ma speri,dar apoi îmi dau seama ca poate este la bucătărie pentru ca astăzi nu avem de lucru.

Ma ridic din pat și deschid ușa dormitorului apoi merg încet pe hol și observ ca are într o parte niște tablouri cu el și cred ca mai are și cu el și părinții lui.

Era asa de drăguț când era mic și totuși în adolescență abia de vorbeam unul cu altul.

Nu vorbeam cu alt băieți și din cauza lui Andrew pentru ca nu voiam sa ma lovesca și din cauza ca vorbeam sau doar ma uitam la altcineva nu în acel sens.

Mereu credea ca as fi fost în stare sa îl înșel,dar eu niciodată nu am avut acest gând nu îl părăseam de frica.

Poate ca Ryan crede ca îl uram,dar niciodată nu a fost așa, mereu am vrut sa încerc sa vorbesc cu el,dar știam ca ma ura,de ce? nu știu.

Când am venit aici mi am zis ca îmi va fi dor de el,iar acum noi suntem...
defapt nici nu știu ce suntem în fine.

Ma îndepărtez de peretele cu poze și îmi continui drumul pe hol apoi cobor scările.

Ryan este în bucătărie și gătește , bărbatu asta gătește,îl iubesc.

Stai ce? Ce tocmai am zis?...

Ma îndrept spre bucătărie și ma așez jos apoi el se întoarce și când ma vede zâmbește.

-Neața,daisy!

-Neața!

-Cum ai dormit?

-Bine.

-Ma bucur!

Continua ceea ce face acolo și după câteva minute îmi da o farfurie cu un mic dejun delicios. Ryan chiar se pricepe la gătit nu glumă.

Se așează și el și începe și el sa mănânce iar după ce terminam eu I au farfuriile și merg sa le spăl,apoi aceasta vine la spatele meu și își pune mâinile pe se ale mele și îmi spune la ureche .

-Nu e nevoie,pot sa le spăl și eu.

îl împing putin apoi îi spun .

-Ma descurc!

După ce termin îi spun ca voi merge pana acasă ca să ma îmbrac în ceva și ca voi veni din nou la el pentru ca din câte mi a zis are sa îmi zică ceva important.

Ies de la el din casă și ma îndrept spre casa mea,apoi întru și merg repede în dormitorul meu sa îmi I au haine.

Ma îmbrac în niște blugi și un tricou crop top alb cu patul desprins și îmi pieptan și parul.

Când întru înapoi la el în casa acesta este pe canapea ma așez lângă el și ma ghemuiesc la el în brate apoi acesta ma sărută pe cap și începe.

-Știu ca probabil vei fi furioasă pe mine insta cred ca ar trebui sa ști asta din moment ce ne am apropiat din nou...

răsufla, apoi continuă .

-...Nu știu dacă tu ști motivul pentru care eu am venit la firma,însă eu am venit aici pentru un proiect apoi după ce îl termini o sa plec,iar acest proiect este pe terminate deci cam în 4 săptămâni eu voi pleca înapoi în New York.

ce face? nu,nu,nu și iar nu,nu ma poate lasă aici singura,nu,refuz.

-Nu pleca,te rog!

Ryan ma ia în brațe apoi spune .

-Îmi pare rău!

îi pare pe dracu!

Îi împing și ies din casa lui supărată și cu lacrimi în ochii,cum de pleacă,de ce?,nu exista vreo soluție, nu poate rămâne? sau poate ca nu vrea..

Asta e! Nu vrea,adică de ce ar rămâne? Sunt fete mult mai pricepute la sex decât mine sigur nu ii place cum ma descurc,oricum poate are totuși o fata la firma din New York pentru care poate are sentimente...exista fete mult mai bune decât mine.

Se pare ca totul a fost o minciună...

・❥・

După 2 săptămâni

La muncă Ryan ma ignora și este foarte rece încă de când mi a spus ca pleacă,iar asta ma doare.

Rutina mea este
munca
acasă
plâns
somn

Ma doare pentru ca îmi este deja dor de el,se comporta cu mine ca și cum i as fi făcut ceva când eu nu I am făcut nimic,el este cel care pleacă...

Măcar puteam sa ne petrecem săptămânile astea împreună însă el de doua săptămâni este rece.

Când e sa vina la mine în birou nu vine și îl pune pe Declan sa îmi aducă documentele sau ce are sa îmi dea.

Iar eu de a naiba ce sunt o pun pe Lia.

Nu știu ce am făcut sa se comporte asa ,dar ar trebui sa nu îmi mai pese atâta timp cât nici lui nu ii pasa.

"Îmi pare rau"
se vede ca nu îi pare rău abia astepta sa scape de mine asta sigur.
Proasta eu ca am început sa prind sentimente și la dracu mi am și zis ca îl iubesc,fa poate ca este asa,dar degeaba dacă sentimentele nu sunt reciproce.

Ce proasta am fost din nou,oare a fost măcar ceva adevărat din tot ce s a întâmplat între noi?

De fapt ce tot zic? Au fost doar câteva zile nu a fost nimic mai mult și cum de îl raneam,dacă lui acum nu ii pasa de mine?

în fine la naiba cu toate astea,dacă vrea sa se comporte ca un copil sa ma ignore în continuare,este fix treaba lui !