|| LAUGHING JACK || Documentar (RO.)

9.

Știți ca pop goaes the Weasel, are o varianta mai întunecată?

Au existat multe speculații cu privire la semnificația frazei și a titlului cântecului, „Pop Goes the Weasel". Unii spun că o nevăstuică este fierul plat al croitorului, vasele din argint, un animal mort , unealta de pălărie sau o nevăstuică .Un scriitor notează: „Nevăstucile își ridică capul când sunt deranjate și este destul de plauzibil că aceasta a fost sursa numelui dansului".
Iona și Peter Opie au observat că nimeni nu părea să știe ce înseamnă expresia în apogeul nebuniei dansului din anii 1850.Poate fi doar o frază fără sens.

Primul vers se referă la „orez tuppenny" și „melasă" care sunt hrană. La acea vreme, un kilogram de budincă de orez costa doi bănuți sau un tuppenny în argou; melasă este un sirop lipici folosit ca topper pentru a îndulci budinca de orez. Un scriitor modern notează că era „cea mai ieftină și mai urâtă mâncare" disponibilă pentru săracii din Londra.

Unele versuri din versiunea britanică pot avea originea din argou Cockney și argou rimat .La mijlocul secolului al XIX-lea, „pop" era un termen argou binecunoscut pentru a amaneta ceva - iar City Road avea o instituție de amanet binecunoscută în anii 1850. În această interpretare Cockney, „nevăstuica" este argou care rimează Cockney pentru „nevăstuică și armă" care înseamnă „ haină". Astfel, a „pop nevăstuica" înseamnă a-ți amaneta haina. Cu toate acestea, un autor notează că argoul rimat Cockney „nevăstuică și armă" nu a fost folosit până în anii 1930. O altă sursă timpurie spune că nevăstuica era argou pentru căni și vase de argint sau orice altceva de valoare care putea fi amanet.

În 1905, The London Globe și The New York Times au publicat o poveste în care se spunea că o „nevăstuică" era o poșetă cu monede făcută din piele de nevăstuică care se închidea cu un „snap".

Al doilea vers

„Vulturul" de pe City Road din al doilea vers al cântecului se poate referi la un pub faimos din Londra. Taverna Eagle a fost pe City Road , reconstruită ca sală de muzică în 1825 și reconstruită în 1901 ca o casă publică numită Vulturul. După cum concluzionează un scriitor, „Așa că al doilea vers spune că vizitarea Vulturului face ca banii cuiva să dispară, necesitând o călătorie pe Drumul Orașului până la Unchiul [casa de amanet] pentru a strânge niște bani".

Astăzi, Vulturul are versurile acestui vers pictat pe o placă de pe fațadă.

Al treilea vers

În al treilea vers, maimuța se poate referi la băutură. În secolul al XIX-lea, marinarii numeau ulcioarele de sticlă folosite în casele publice „maimuță". Un „băț" era o injectare de alcool, cum ar fi rom sau coniac. „A-l da jos" însemna a-l da înapoi - sau a-l bea. Noaptea la băut a consumat toți banii, transmis în versuri „așa merg banii".

Al patrulea vers

Al patrulea vers se referă la un croitor și la îmbrăcăminte. Achiziționarea de ață și ace se poate referi la plata articolelor necesare pentru a funcționa.

Al cincilea vers

Sensul celui de-al cincilea vers este mai evaziv.Aici, „maimuță" se poate referi la folosirea în argo a cuvântului pentru griji de bani, ca în „maimuță pe spate". A fi urmărit de maimuță ar putea însemna să ai probleme cu banii - o cale de ieșire era să-ți amanetezi haina. De asemenea, s-ar putea referi la animalul real, asociat în mod obișnuit cu șlefuitorii de organe care au jucat acest jig.

Alte interpretări

Cu unele versiuni și interpretări ale versurilor, se spune că „pop goes the weasel" este erotic sau obscen, inclusiv o metaforă brută a actului sexual. În romanul ei autobiografic Little House in the Big Woods (1932), autoarea americană Laura Ingalls Wilder și-a amintit de tatăl ei cântând aceste versuri în 1873:
"Peste tot în jurul băncii cizmarului,
Maimuța a urmărit nevăstuica.
Predicatorul a sărutat-o ​​pe soția cizmarului -
Pop! merge nevăstuica!!"