Parea sa fi trecut o vesnicie, insa nu erau mai mult de 10 secunde. Cele doua surori nu se mai intalnisera de mai bine de un an jumatate.
Alexandra era imbracata intr-o uniforma de detinut, portocalie deoarece nu a avut timp sa se schimbe de cand a plecat din sectie, iar Alexia si Oscar erau in straiele rosii din ziua precedenta deoarece au inoptat acolo peste noapte.
Primul lor instinct era sa planga si se tina in brate tot restul zilei, insa orgoliul Alexandrei era prea mare pentru a schita o emotie. Ea inca nu stia adevarul despre ce a facut Magi si nu era actualizata cu viata Alexiei, astfel sora ei inca ramasese o straina de la ultima vedere. Alexia ii da drumul lui Oscar si inainteaza catre Alexandra insa aceasta da un pas in spate lovindu-se de biroul lui Kensington de care mai apoi se sprijina sa nu cada.
Alexia: Putem sa discutam? Singure?
Alexandra: Ultima oara cand am discutat ai dat foc bandanei albastre, acum imi dai foc mie sau cum? spune ea sceptica.
Alexia: Doar asculta-ma ce am de zis dupa poti sa pleci te rog.
Alexandra se sprijina de birou mai bine si isi pune mainile in san uitandu-se catre ea.
Alexia: Magi nu a fost cine am crezut eu ca era... m-a mintit de-a lungul timpului, a incercat sa ne desparta, a facut tot posibilul doar pentru a distruge Los Aztecasul din ce am inteles. Din a2a zi in care pretindea ca ma iubeste, mi-a zis ca tu nu ma mai consideri sora ta, ca te-am tradat si toate bazaconiile posibile. Cand am auzit iti dai seama ca nu m-am asteptat si te-am urat si eu inapoi. Apoi am aflat de la Claudiu daca-l mai stii ca l-a ajutat si stia tot timpul de planul asta adevarul, l-am chemat pe Magi sa vorbim dar a vrut sa ma ...violeze.. iar Jeleu l-a omorat acum cateva luni...
Alexandra era putin confuza de derularea intamplarilor, incerca sa le proceseze pe toate, era de asteptat ca scarba aia de barbat sa faca una ca asta. Totusi simtea un sentiment de tristete numai cu gandul la lucrurile prin care a trecut.
Alexia: Da..ai avut dreptate, mafia aia a fost, este si va fi sub orice critica, insa l-am intalnit pe Oscar care desi a inceput cu stangul.. a ajuns sa isi riste tot viitorul pentru a fi cu mine.
Alexandra: Eu tot ce pot sa-ti spun e ca ma bucur pentru tine si imi doresc sa fie totul ca inainte Alexia. Nu mai pot, simt ca de fiecare data cand se face zi, se adauga o problema. Imi doresc sa fim noi doua peste tot, la orice ora. Uite, alta problema. Cum ar trebui tu sa fii in Los Aztecas din nou cand baiatul asta e din O'block, sau el sa se intoarca la rosu, cand toti probabil il cauta sa-l omoare. Iar eu cum ar trebui sa continui o viata in Los Aztecas cand el e politist, este im-
Vladis si Blanco si-au pus mainile pe față, oftand usor.
Alexia si Oscar se uitau mirati la Alexandra.
Alexia: Poftim? Cum de e posibil macar sa iubesti pe cineva pe care se presupune ca trebuie sa-l urasti atat de mult incat sa-i doresti moartea?
Alexandra: E neimportant, oricum nu are cum sa functioneze niciodata.
Vladis: Chiar nu ma incanta deloc sa stau sa va ascult voua povestile, aveti timp destul de asta. Vreau sa stiu ce aveti de gand sa faceti. Toti 3. Si daca ziceti ca nu stiti, o sa fie ultimele voastre cuvinte.
Se uitau unii la altii, chiar nu stiau. Nu aveau niciun plan. Kensington ofteaza lung si apasat, asezandu-si picioarele pe marginea biroului.
Vladis: Era de asteptat..Am rezolvat eu si lucrul asta, bineinteles. Insa nu stiu cat de safe este.
Am vorbit cu Metai si i-am zis ca daca cineva de la el din mafie incearca ceva pe voi 2, va intra in belele mari. Cat despre tine, spune si se intoarce catre Alexandra, nu stiu, cred ca n-are nimeni nimic cu tine. Si daca ar fi sa aiba, are cine sa te ajute..zic eu.
Alexandra isi da ochii peste cap si se ridica sa plece.
Alexandra: Atunci, daca am rezolvat o parte din probleme, va urez o seara buna.
Alexia: Pai stai asa, nu stam impreuna? spune ea confuza.
Alexandra: Pe strazi unde sa stam impreuna? Nu avem unde. Casa aia nici nu stiu daca mai e a noastra.
Blanco: Este, am verificat eu de curand.
Alexandra: Aha, zice si pleaca.
Macar o parte de lucruri erau rezolvate acum. Adevarul l-a aflat, pe Alexia a iertat-o si s-au impacat chiar daca nu prea il accepta pe Oscar, va incerca tot posibilul. Totusi, o mare problema o reprezenta inca O'blockul. Se gandea ca Metai ar putea oricand sa vina sa o omoare pe Alexia, sau sa afle despre Claudiu. Alexia fuge dupa Alexandra, o ia de mana si pleaca amandoua din sediul gigantic.
Alexia: Ce facem cu Los Aztecas? Revenim acolo si o luam de unde am ramas sau parasim iar orasul si o luam de la capat? Amandoua.
Fața Alexandrei era nedumerita, nu avea niciun raspuns.
Alexandra: Hai sa asteptam ceva timp, pana ne revenim si iesim putin din ciclul asta de probleme pe care ni l-am creat. Toti avem nevoie de o pauza si noi 2 si Jeleu si.. toti.
Alexia simtea ca Alexandra ii ascunde ceva insa nu voia sa o strezese pentru ca, vorba ei, aveau nevoie de o pauza.
Ajunse acasa, la casa lor veche, intra si se tolanesc pe tot patul, extenuate psihic.
Alexia: Prima noapte impreuna dupa atata timp. De aici, ne va merge numai bine.
Alexandra: Nu stiu cum iti merge tie, dar eu ma culc, spune ea si se inveleste instant.
Alexia: Mda..
Peste cateva ore, Alexia nu putea dormi, asa ca s-a dus la bucatarie sa bea un pahar de lapte cald. Insa, la parter se auzeau pasi. Speriata de la toate evenimentele anterioare si traumele prin care a trecut, a fugit catre noptieră si a scos un pistol. Nu stia cine putea sa intre. Putea sa vina O'blockul peste ele, alte mafii, alti dusmani sau si mai rau politia. De fapt, ciudat era ca se auzeau pasii unei singure persoane... Inainteaza incordata catre usa din spatele careia se auzeau sunetele, indreapta mana cu pistolul catre usa, iar aceasta se deschide. Pe ea intra politia, mai exact un politist.
Alexia: Ramai pe loc sau o pasul asta o sa fie ultimul lucru pe care il faci, il ameninta Alexia pe barbatul abia intrat.
Totusi, ceva era putred la mijloc. De ce ar veni un politist de unul singur, fara back-ups sau alte lucruri intr-o casa care se considera a fi abandonata, dezarmat dar complet echipat si mascat.
Alexia: Ce cauti aici, ce vrei? Raspunde odata sau iti smulg limba cu mana stanga, zice Alexia mai apasat si mai lent.
Barbatul o da intr-o parte si ii face semn sa taca, Alexia incercand sa-l traga inapoi pentru a nu-l lasa sa intre in casa insa era prea puternic.
Se ducea drept spre dormitor, de unde cunostea oare casa. Intra in camera si se opreste brusc cand o vede pe Alexandra dromind. Se aseaza langa pat si o priveste.
Alexia nu mai intelegea nimic, se propteste in tocul usii, asteptand raspunsuri, dar inca precauta cu pistolul in mana.
Barbatul iese repede, dar pe varfuri pentru a nu o trezi pe Alexandra. Ii face semn Alexiei sa il urmeaze de parca era casa lui, nu a ei.
Alexia: Nu inteleg, cine esti? Ai face bine sa vorbesti pana nu imi pierd rabdarea.
~: Calmeaza-te, vorbesti prea tare si o sa o trezesti pe Alexandra.
Vocea ii era atay de familiara, dar nu cunostea niciun politist. Ba din contra, se abtinea sa nu il omoare pe loc. Barbatul isi da jos geaca, hanoracul, vesta antiglont, bluza si casca. Mai avea doar tricoul si masca pe fata. Avea un tatuaj pe mana pe care Alexia il recunostea dar totusi destul de vag.
Apoi, barbatul misterios isi da jos masca, scoțand la iveala chipul lui Claudiu. Sincera sa fie, era socata dar nu stia de ce se afla acolo, pentru ce motiv si de ce s-a dus fix la ele in camera. Se pare ca stia casa destul de bine.
Si pana la urma, cum a ajuns politist?
Claudiu se indreapta si se pregateste sa raspunda.
Claudiu: In primul rand, nu poti sa spui nimanui ce se intampla aici. Mi-am inscenat moartea, moartea lui Claudiu ca sa intru in politie sa o gasesc pe Alexandra mai usor si am ajuns Chestor Secundar cu numele de Eliot Clynt. Sunt multe de explicat dar nu imi doresc sa lungesc discutia. In tot timpul asta, am avut grija de casa asta pentru ca era singurul lucru care inca mai mirosea a Alexandra si imi dadea o speranta ca o sa o gasesc candva. Iar acum, am venit aici pentru ca ma asteptam sa fie doar ea. Credeam ca pe tine te-a omorat Magi sau ceva..
Alexia: Nu...pe scurt.. Magi dupa ce mi-ai zis alea a vrut sa ma violeze apoi sa ma omoare si cand sa apese pe tragaci l-a impuscat Oscar in cap si de atunci am fugit amandoi si suntem impreuna acum.
Claudiu voia sa raspunda insa din dormitor iese Alexandra. La observarea lui Claudiu se insenineaza la fata si ii sare in brate, incolacindu-si picioarele in jurul lui iar el o tine de talie si o saruta lung.
Alexandra: Ce surpriza placuta, chiar aveam nevoie de tine mai mult ca niciodata.
Claudiu se uita la ea, o ia pe sus si se duc in camera, lasand-o pe Alexia cu ochii in soare.
In momentul acela, casa Munteanu parea o casa normala, fericita care duceau o viata montona fara probleme sau lipsuri. O lumina ambientala care clipocea, un televizor pornit in fundal si o stare de pace. Meritau si ei toti macar o noapte de relaxare in care sa se minta unii pe altii cum ca poate continua asa.
La o distanta de nu mai mult de cativa kilometrii, se afla sediul ascuns al Sindicatului, unde Oscar a fost chemat de catre Domnul Kensington cu o tonalitate ingrijorata.
Vladis: Bun. Te-am chemat doar pe tine pentru ca fetele nu puteau suporta inca o veste de genul.
Oscar isi scoate un pachet de tigari, isi aprinde una din ele si se aseaza curios de ce avea sa spuna Liderul Sindicatului.
Vladis: Aveti de ales, 2 variante. Ambele la fel de rele, depinde de voi totul.
"Ori fugiti si nu va mai intoarceti niciodata, ori
luptati pana la ultima picatura de sange".
"O sa inceapa un razboi."
