🥀 54 🥀

80 26 13
                                    

Yoongi a dormit cu mama sa în accea seară, iar Hoseok dispăruse.

Dimineață, la căutat peste tot... sau ce-l puțin cât iau permis ușile masive să înainteze. Marea majoritate fiind încuiate cu zavoare mari de metal negre, atașate în suruburi de ușile de lemn, lacuite într-un maro închis, blocate cu lacăte ciudat de mari, grele și negre.

La fel și în curte, instictul de auto-conservare nu prea ia permis să se avânte în adâncurile ei.

Ceva în atmosfera curți îl făcea să se simtă tensionat. Poate misterele ei nedeslusite, sau pătură de ceață rece și umedă care nu ii permitea să vada mai mult de doi metri în fata sa, făcându-l să tresară si pielea să i se zbârlească ori de cate ori câte un corb își lua zborul brusc de lângă el. Apoi, unul dintre ei a încep să zboare în jurul lui si să-l urmărească dintr-o parte în alta.

Normal că a rupt-o la fugă, cu pasărea țipând în spatele său, si ia trânti ușa fix în cioc.

Deci da... căutările sale au fost cam restrânse.

Sa reîntors în conac, în bucătărie, turându-si o cana de ceai de lavandă, deprimat de eșecul său, cu privirea corbului de la pervaz ațintită asupra lui.

Revenind la escapada lui Hoseok de aseară. Ia spus aseară ca pleacă și că Sunny ii va face ceai de lavandă pe când se trezește, pentru al ajuta cu "anxietatea" sa, chiar dacă el nu avea nici-o anxietate, dar totuși nu era timpul să se întoarcă?

Era plictisitor fără el.

Daiana si Serena erau sus, ce-l mai probabil lenevind prin pat. Kaju fuma la masă lângă el dar nu spunea nimic, părea prea cuprins în gânduri, iar Luciel si Remus... erau si ei pe undeva pe aici, dar Yoongi nu vroia să vorbească cu ei, în special cu Remus.

Era supărat pe el.

Foarte supărat.

— Ce ai făcut de corbul acela te urmărește?

Yoongi se uită în spatele său, simțindu-se inconfortabil când observă ochii păsări fixati asupra sa, stând pe pervazul geamului.

Se holba la el.

— Nimic. E nebun....

Murmură și ii întoarce din nou spatele ținându-și degetele în jurul căni calde de pe masă.

Kaju a pufnit amuzat, si a privit corbul în timp ce își suflă fumulde țigară din gură spre chipul lui Yoongi, care strâmbă nemulțumit din nas, fluturandu-si mana in dreptul feței.

Termină..

Nu-ți place mirosul?

Întrabă batjocoritor, aplecându-se puțin în față și suflând din nou fumul în direcția sa, ca să se asigure că îl înspiră.

— Ți-am zis sa termini! Repetă supărat, încruntându-se.

Kaju nu se putea abține, toată situația era foarte amuzantă pentru el, si chiar ii plăcea să-l tachineze.

— De ce te enervezi? Glumesc doar, relaxează-te
Rânjește și își duce tigara la gură, înspiră lent, apoi brusc si puternic, înecându-se în propriul scuipat.

Yoongi si-a îndreptat privirea spre ușă,  dând de un Hoseok deloc prietenos.

Sa uitat la ei câteva clipe, fizându-i cu privirea și venele pulsându-i pe gât, apoi a înaintat cu păși siguri si fermi spre tejgheaua de lângă aragaz.

Arată... oștil.

Poate sa întâmplat ceva, pe unde a fost...

Yoongi la urmărit cu privirea timid, ignorându-l pe Kaju care se ridică de la masă și părăsi bucătăria.

Demonul si-a turnat ceai de lavandă într-o cană și sa asezat la masă lângă el.

— Unde ai fost? Întreabă Yoongi rotindu-se spre el.

— E vorba de magie neagră, deci nu o sa întru în detalii. Spuse și se întoarce spre el, privindu-i ochii curioși. Am aflat ce sa întâmplat aseară. Yoongi își rotunji ochii, cuprinși de o sclipire specifică lui. A fost o Proiecție Astrală.

— Ce înseamnă?

— Existența unui alt corp energetic, separat de corpul fizic, capabil să călătorească în planuri nefizice sau fizice, ale existenței.

— Ca si atunci când "te poartă dracu."

— Yoongi. Roști uitându-se la el cu o fată iritată.

— Asa se spune.. smiorcăie amuzat. Ca un fel de posedare.... stii, ca în filmele cu exorcizare.

Hoseok a oftat profund, încercând să ii ignore felul in care buzele îi erau curbate într-un zâmbet jucăuș. Era puțin deranjat de reacția sa de mai devreme, întrebându-se de ce a simțit accea furie gonindui prin vene când la văzut alături de Kaju la masă. Rra destul de evident ca Yoongi nu-l privea pe Kaju cu stelute în ochiiz cum o făcea de fiecare dată când se uita la el.

— In concluzie, spuse presându-se iritat de glumele sale. Păpusarul e capabil să trimită aici iluzia ființei sale, si ce-l mai probabil aseară am reușit să-l ard energetic.

— Dar de ce ai spus că nu ai simțit nimic.

— Am spus că nu am simți o prezenta străină. Yoongi se uită la el întrebător, ducându-si încet cana de ceai la buze. Îți spun dar nu te panicheazi.

— Okay. Suflă peste lichidul fierbinte.

— Promiți?

— Da..  spuse și sorbi din ceai.

Răspunsul său era prea nesigur pentru placul lui Hoseok,  putea observa cum se panichează deja, strângând cana cu degetele.

— Păi cum tu ești o păpusă de a sa.. și sunt obișnuit cu vibrațiile tale..

— Nu îmi spune că eu l-am lăsat înăuntru.. smiorcăie cu o privire rugătoare, punând cana pe masă.

Hoseok își presă buzele câteva clipe între ele.

Te-a folosit ca pe un canal de conexiune, si cum apa e magia pe care o stăpânește el, a fost destul de ușor să se strecoare prin atmosferă...

Yoongi a simțit cum I se inmoaie oasele într-o supă fierbinte de tristețe. Obisnuia să iubeasca ploile de primăvară, acum ii era frică de ele...

Zilele lui atat de monotone la buticul de magie, pe care obisnuia sa le disprețuiască, acum îi lipseau. Ii lipsea enorm de mult plictiseala de acasă, când încă habar nu avea de magie și îl urmărea pe Hoseok prin păduri ca o rățuscă rătăcită.

Părea ca a căzut într-o spirală adâncă a ambiției și a tras pe toată lumea după el, obligându-i să  suporte consecințele faptelor lui.
Inima i sa scufundat ca o piatră într-o fântână, rece si întunecată.

Poate ar fii mai bine pentru toți dacă el ar muri..

O durere îi inflori în mijlocul frunți.

Hoseok îl plesni cu vârful degetului inelar, făcându-l să tresară și să-și frece fruntea.

— Nu te gândi la prostii. Spune și-l prinde de încheietură mâini cu care își freca fruntea.

— Din cauza mea, totul e scăpat de sub control-- smiorcăie și înspiră mai mult plânsete in timp ce lacrimi au început să i se strecoare pe chip în jos.

— Nimic nu din cauza ta, si nimic nu e scăpat de sub control. Îl contrazice și îi sărută fruntea, unde îl lovise acum câteva clipe pentru că nu-l bagase în seama.

— Ba da, suspină lăsându-se tras în față.

Hoseok ii îngrămădit chipul în gâtul său,  simțindu-i umezeală lacrimilor de pe față și tremurul slab al umerilor.

— Ba nu este Yoongi,  totul e sub control...  începe să își plimbe palma în sus si-n jos pe spatele capului său. Ție tii se pare situația mai grava decât este pentru că magia în sine ții se pare un alt paradox, dar totul e în ordine...

🪷 Parfum de flori 🪷Where stories live. Discover now