Capitolul 5

106 12 5
                                    

Ava

Rămân împietrită în brațele lui,însă lacrimile ce amenință să iasă,mă fac să îmi îngrop fața în umărul lui.

-În momentele ăstea,mi-aș dori să îi am pe Ares și Alec aici,nu la trei metri sub pământ.. . șoptesc încercând să nu scot vreun suspin,însă tot își dă seama că plâng. Vocile au reapărut,Asael,iar de data asta mă învinuiesc pentru accidentul tău.. .

Îmi ridică ușor capul în palmele sale făcute căuș,apoi îi văd ochii sclipind,însă ignor.

-Niciodată nu o să fii vinovată pentru prostiile mele,înțeles?

-Neînțeles.. .

Acesta zâmbește,apoi îmi sărută fruntea,ceilalți dând buzna fix când încerc să îi dau drumul,însă mă trage înapoi.

-Oh,salut ,Asael. începe Ezra ironic. Credeam că ai mierlit-o. spune așezându-se pe scaunul de lângă pat.

Ceilalți stau în picioare,privindu-l pe Asael mustrător.

-Da,era să mor. Da,am sărutat-o. Și da,chiar m-am întors! le spune Asael însă nu schimbă nimic din privirile lor. El m-a pus-. începe apoi își dă seama ce tocmai a spus. 

Momentul când cască ochii,privindu-mă într-un mod ciudat,mă face să îmi dau seama că cineva l-a pus să mă sărute,fiindcă el a jurat că nu mă va atinge vreodată.

-Cine este acest el,Asael? întreb nervoasă,doar că acesta își lasă privirea în jos.

-Unchiul meu. spune neîncrezător.

-Nu ai rude în viață.

-Pasha! El m-a pus. zice arătând cu degetul spre Pasha,ce îl privește urât.

-Pasha mă crede sora lui,nu e în stare. Nu mă mai minți,Asael. Știi bine că niciodată nu mi-a plăcut mințitul,însă tu faci exact opusul. zic nervoasă,iar acesta mă privește rugător.

-Nu îți pot spune,dacă o fac,suntem morți toți șapte,de tine nici nu mai zic. șoptește trăgându-mă de mână.

-Spune-mi dracului,Asael! Era să mori din cauza unui nenorocit!

-Nu-. începe,însă nu îl las să continue,deoarece ies din cameră,ținta fiindu-mi ieșirea spitalului.

După ce îmi trag gluga hanoracului negru al lui Dax,mă grăbesc să intru într-un supermarket,doar că simt o prezență în spatele meu,așa că mă întorc la fiecare zece secunde.

-La dracu. șoptesc scoțându-mi colții,doar că supermarketul îmi apare în față ca lumina de la capătul tunelului,la doar douăzeci de pași.

Mă grăbesc să intru,apoi îmi iau câte ceva cu banii găsiți în buzunarele hanoracului,apoi ies achitând produsele.

Însă,după fix zece pași,îmi simt gura astupată,totul făcându-se negru imediat ce inhalez mirosul cârpei.


Asael

Niciodată nu m-am simțit ca un rahat,mai rău decât acum,după o oră în care am tot așteptat-o pe Ava,ce a plecat nervoasă din cauza faptului că nu îi pot spune cine a fost cel care m-a pus să o sărut.

-Duceți-vă să o căutați,la dracu,de astfel mă voi duce eu! țip nervos ,apoi Pasha,Dax ,Elio și Seth ies rapid ,urmând să le aud pașii apăsați și grăbiți pe hol.

Sper ca îngerul meu să fie bine...

Pasha

Ieșim grăbiți din spital,iar parfumul avei ce plutește în aer,ne face pe toți să ne îndreptăm spre un supermarket,însă în drum spre el,câteva produse,împreună cu hanoracul lui Dax,stau pe alee .

Născută la miezul nopții ( Vol. III)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum