Pe-o bancă tristă.

17 5 0
                                    

Pe-o banca tristă, se așază frunza,
Îngălbenită, tremurând a frig;
Tăcută, se așterne ea ca niciodată,
Tăcut, eu către ea, durerile îmi strig.

Pe-o banca tristă, șade în uitare,
Dureri de toamnă, lacrimi și tristeți;
În raze blânde, vântul mă adie,
Mi-i dor, de ale noastre dimineți.

UN SIMPLU TE IUBESC Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum