PERSPECTIVA ANDREW
Nu imi venea sa cred ceea ce vedem in fata ochilor mei si sincer speram ca faza de aseara sa fii rezolvat unele probleme .Cristal si idiotul ala de Damon cu javra aia de copil al lor se plimbau prin mall facand cumparaturi de parca nimic nu s-ar fii in tamplat ,de parca nici nu a primit cadoul meu la usa ,la dracu si sunt sigur ca a fost speriata pentru ca acum pe bune si eu am fost un pic nelinistit cand unul dintre oamenii sefului mi-a spus ce se afla in acel pachet.
-Va mai pot aduce ceva?ma intreaba chelnerita din cafeaua unde eram.
-Nota de plata si te rog o foaie si un pix daca se poate,ii zic eu si imediat fata pleca.
Cand chelnerita se intoarce cu foaia scriu repede un mesaj apoi o rog sa il duca lui Cristal logic ca o si platesc pentru asta.Femeile astea sunt toate niste profitoare dar in fine sper ca ceea ce este scris acolo sa fie de ajuns sa ii stric zambetul de pe buzele alea pe care as vrea sa le sarut si la dracu daca seful meu nu ar vreo moarta poate as putea sa o fac sclava mea sau ceva.
PERSPECTIVA DAMON.
Il vedem cum se uita la noi prin geamul cafenelei si imediat langa noi apare o fata .Cristal era cu spatele deci nu vedea mai nimic din ceea ce se intampla in spatele ei .
-Te pot ajuta cu ceva?intreab eu stiind foarte bine ca idiotul ala a trimiso
-Domnisoara acest bilet este pentru dumneavostra de la tipul ala,zice si arata.
Cristal isi intoarce privirea spre cafenea si imediat zambetul dulce de pe buze i se transforma intr-o incruntatura.Ii smulg fetei biletul si ii fac semn sa dispara apoi il desfac si incep sa citesc.
-Cristal te astept in baia de la etajul 2 in 15 minute .Iubitul tau Andrew,zic eu si o vad pe Cristal ca se uita cu ochii mari rugatori de parca ar vrea sa o cred ca nu este adevarat.
-Damon eu si el nu avem nici o treaba .Te rog vrea doar sa te provoace,poate sa ne faca rau.Nu inteleg de ce dar de cand il cunosc am multe probleme,zice ea si imediat mi-am dat seama de ceva.
-Cristal tu chiar crezi ca eu cred ca el zice adevarul?Nu stiu cine este dar voi afla.
-Ce vrei sa zici ?ma intreaba ea.
-O sa vezi,acum haide avem de pregatit camera lui Travis,si de despachetat lucrurile tale,ii zic eu .
O prind de mana si mergem impreuna spre casa sperand sa nu m-ai avem parte de surprize neplacute in drum spre casa.
PERSPECTIVA CRISTAL.
Ma uitam la maldarul de haine din patul meu si sa lui Damon si nu stiu ce sa fac cu ele.Unele nici nu imi m-ai vin bine altele imi sunt mici si la naiba daca vreau sa le arunc.
-Poate ar trebui sa le donezi la o casa de copiii,aud vocea fratelui meu.
-Michael ce cauti aici?il intreb eu confuza.
-Damon m-a sunat si m-a rugat sa aduc si lucrurile lui Travis asa ca mama le-a strans bocind de parca a murit cineva si ma cam demoralizat,zice el si se arunca in pat langa mine
-Da cred ca mama o sa ne duca lipda dar locul meu si a lui Travis este langa Damon,murmur eu.Si ai dreptate o sa le donez.
-Criss vreau sa te intreb ceva, dar vreau sa fii sincera cand imi raspunzi,imi zice el serios.
-Sigur daca dupa imi raspunzi la cateva intrebari,zic eu si el da din cap in semn ca da.
-Ce simti pentru Damon?Te face fericita?ma intreaba el privindu-ma fix in ochii.
Ma uitam la el confuza,cum adica ce simt eu pentru Damon,adica credeam ca stie deja toata planeta ce simt pentru el
-Il iubesc.Este tot ce am nevoie ca sa pot trai.Stii atunci cand este cald afara si ai face orce ca o rafala de vant sa te racoreasca.Ei bine asta inseamna Damon pentru mine,rafala de vant care ma tine rece,ma tine in viata.Fara el as fii ca un mort care asteapta sa isi primeasca sufletul inapoi pentru ca nu isi doreste sa moara.El si Travis sunt cele mai importante persoana la fel ca tine, mama, tata si restul familiei si daca va fii nevoie ma voi sacrifica ca voua sa va fie bine,zic eu serioasa.
-Cristal daca ai fii nefericita mi-ai spune?sopteste el.
-Logic ca ti-as spune fratioare.Acum e randu tau sa raspunzi la intrebari,zic eu.
-Bine,mirmaie nemultumit pentru ca stiu ca nu ii place sa fie descusut.
-Tata stie adevarul despre cei care incearca sa ne omoare?il inteb eu si imediat expresia lui se schimba din plictisita in speriata.
-Cristal...zice dar il opresc.
-Raspunde-mi,ii ordon eu.
-Da stie.Este cineva din trecutul lui si al mamei.Nu mi-a zis cine dar ne vrea morti pentu a se razbuna.Si cumva Travis si Damon au ajuns la fel de aproape de pericolul morti ca mine si tine,imi zice el serios.
Inainte ca eu sa ii mai zis ceva Damon intra in camera cu Travis in brate pregatit pentru a vopsi camera micutului asa ca ii fac semn fratelui meu sa taca .Michael il ia pe Travis si pleaca cu el in living iar eu ma duc cu Damon sa vopsim peretii camerei.Damon era prea tacut si cred cel mai sigur ca a auzit ce mi-a zis Michael.
-Iubitule de ce esti suparat?il intreb eu prisicindu-ma pe langa el.
-Nu sunt suparat,zice el intorcandu-se cu pensula spre mine.
Nici bine nu am apucat sa deschid gura ca ma trezesc plina de vopsea albastra pe fata si cu rasul lui Damon spargandu-mi timpanele.
-Nu pot sa cred ca ai facut asta,tip eu la el prefacandu-ma suparata.
-Haide iubito a fost doar un accident,zice el facand o fata de copil nevinovat.
-Doar un accident zici tu,murmur eu stropindu-l cu vopsea din cap pana in picioare.Ups,murmur prefacandu-ma surprinsa.
-O ,tocmai mi-ai declarat razboi,zice el razand.
Ia galeata si incepe sa ma alege prin camera bineinteles ca nevarsand nici o picatura de vopsea pe podea.Ma opresc intr-un colt si imediat ma trezesc facand un dus cu vopsea care ma facut sa arat ca un bat albastru.Damon radea cu lacrimi asa ca m-am aruncat pe el trantindu-l la podea si an inceput sa ma frec de el ca sa il umplu de vopsea.Damon ma prins de mijloc si si-a lipit buzele de ale mele bagandu-si limba in gura mea si gustandu-ma.Iubeam sa ma sarute asa pasional si uram ca Michael ne-a intrupt.
-Ei bine micutule se pare ca mami si tati tau au chef de o partida de aex salbatic in baie de vopsea ,nu sa iti pregateasca camera.Cred ca m-ai bine mergem la desene,ii zice el lui Travis apoi pleaca razand.
M-am ridicat de pe Damon ,el facand la fel de pe podea.Il sarut usor apoi ne apucam de vopsit si am lasat joaca la o parte pentru ca era mult de munca pentru a fi tot gata.
