Capitolul 1

6.8K 345 33
                                    

Nu pot sa-mi iau ochii de la ea, este singura ca si mine, si totul din cauza mea. Nu pot sa cred ca am ajuns sa fac asta
Imi place sa ma uit la ea.
Pur si simplu imi place. Imi place sa ma uit la ochii ei gri deschisi care isi schimba culoarea in oglinda. Imi place zambetul ei, acel zambet care mi-l provoaca pe al meu.

Imi place modul in care clipeste incet. Ador totul la ea!
Imi amintesc foarte bine acea seara. Imi placea pielea care era strapunsa, urmat de sangele care se scurgea pe lama cutitului meu, perfect negru, alaturi de acele tipete asurzitoare dar placute.

I-am omorat, doi oameni, o femeie si-un barbat, fara sa-mi pese. Fiind mandru de ce-am facut, din motivele mele. Inaite sa plec, am auzit, defapt am auzit-o pe ea, o respiratie greoaie ce venea de la etajul casei, stiam ca mai e cineva acolo, am urcat si am deschis usa incet, auzind si mai bine aceea respiratie insotita de un gemet.

Apoi am vazut-o, statea in coltul camerei era o fata nu foarte inalta, slaba, cu parul destul de lung, saten, ochii erau plini de lacrimi, tinea in manile care tremurau groaznic un cutit, iar pe fata ei palida se citea frica

Ops! Esta imagem não segue nossas diretrizes de conteúdo. Para continuar a publicação, tente removê-la ou carregar outra.

Apoi am vazut-o, statea in coltul camerei era o fata nu foarte inalta, slaba, cu parul destul de lung, saten, ochii erau plini de lacrimi, tinea in manile care tremurau groaznic un cutit, iar pe fata ei palida se citea frica.
Nu se uita la mine, singurul lucru pe care-l facea era sa repete aceste cuvinte.
Cuvinte care-mi rasuna mereu in minte:
-Pleaca, pleaca, te rog pleaca de langa mine, lasa-ma, nu te apropia de mine. Pleaca!

Nu mai simtisem asa ceva, dar imi era mila de ea, nu puteam sa ma apropi, dar nici sa plec.

Am incercat sa vorbesc cu ea:
-Ascultă-ma, vreau sa te ajut, nu-ţi voi face nimic!

Dar ea nici nu se uita la mine, doar incepuse sa planga mai tare si sa repete din nou acele cuvinte.

Am incercat in continuare sa-i vorbesc,dar fara rost, nu voia sa ma asculte. Am incetat sa fac asta cand au inceput sa rasune sirenele alaturi de acele lunimi orbitoare albaste si rosii care se strecurau usor prin perdeaua trasa, inconjurand camera.

Am plecat, desi nu am renuntat, privirea ei, chipul si lacrimile ce i se scurgeau pe obraz mi-au ramas intiparite in minte, am incercat, chiar am incercat, dar n-am reusit sa o uit

Ops! Esta imagem não segue nossas diretrizes de conteúdo. Para continuar a publicação, tente removê-la ou carregar outra.

Am plecat, desi nu am renuntat, privirea ei, chipul si lacrimile ce i se scurgeau pe obraz mi-au ramas intiparite in minte, am incercat, chiar am incercat, dar n-am reusit sa o uit.
Si-am ajuns sa o urmaresc, defapt nu, incerc doar sa o protejez, nu vreau, nu pot permite sa i se intample ceva, din cauza mea a ramas singura si fara aparare.

Am grija sa nu i se intample nimic, stiu ca uneori ma simte, defapt nu, nu stie cine sunt, doar simte o prezenta, o persoana care o urmareste, o vad cum se opreste cateodata din mers si intoarce incet privirea incercand sa ma caute, dar bineinteles nu va reusi, doar daca ii permit eu, ceea ce nu se va intampla, imi e frica, pentru prima data imi este frica sa n-o pierd, daca va stii cine sunt si ce le-am facut singurelor persoane la care tinea. Nu ma va iubi, nu se va indragosti, cu atat mai mult ma va dispretui din ce in ce mai mult, nu ma va lasa sa ma apropi de ea, se va speria de mine.

Nu mai sunt criminalul care eram. Am inceput sa ma atasez de-o fetita cu parul saten si cu ochii gri deschisi.
Inainte luam vietii si suflete urmaream oameni nevinovati in dorinta de-ai mutila , acum stau si urmaresc o copila. Dar imi place s-o urmaresc. Ii ador fiecare miscare!

In noaptea asta se intorcea de la facultate, cineva o abordeza, doi baieti, cam cu doi-trei ani mai mare ca ea, pe strada in timp ce ea era speriata si incerca sa scape din stransoarea baiatului celalalt a scos un cutit si a zgariat-o pe obraz. Nu am avut de ales am intrat repede in discutie.

-Ce credeti ca faceti? îi intreb cu fata in pamant si parul peste fata, probabil ma considereu doar un pshiopat care umbla noaptea pe strada.

-Ce ar fi sa iti vezi de treaba ta si sa ne lasi pe noi cu ea? spune unul din ei fara nici un pic de teama.

Aceste vorbe, m-au facut sa zambesc pe bune.

-Nici nu aveti idee!
Cei doi m-au ignorat, au prins-o si mai tare de mana, iar celalalt a indreptat cutitul spre ea. Mare greseala.
Am sarit spre ei impingand fata pe jos, sper ca este bine, oricum cutitul era in pieptul ei daca nu faceam asta.

A fost usor, defapt chiar m-am distrat, lama cutitului meu a simtit din nou acel lichid rosu si cald. Spre norocul lor n-am putut sa ma distrez prea mult cu ei, fiind si ea de fata.
Unul a sfarsit cu gatul taiat, iar celalalt cu o 'gaura' in stomac.
Vazandu-i zacand pe amandoi intr-o balta de sange, m-a facut sa ma simt si mai bine.

Vazandu-i zacand pe amandoi intr-o balta de sange, m-a facut sa ma simt si mai bine

Ops! Esta imagem não segue nossas diretrizes de conteúdo. Para continuar a publicação, tente removê-la ou carregar outra.

Dar apoi am realizat ea era in spatele meu.
M-am intors si am vazut-o, statea pe jos, speriata si cu ochii atintiti asupra cadavrelor, dandu-si seama ca ma uit la ea, a ridicat privirea, facand ochii si mai mari, cautandu-i pe ai mei.

Seductie criminala: Jeff the KillerOnde histórias criam vida. Descubra agora