may

847 124 11
                                    


" și, te iubea? " mă privește băiatul cu ochi mari. eu zâmbesc dând aprobator din cap.

" foarte mult, adică asta mă lasă să cred. atunci când îmi zâmbea simțeam că mă iubește. "

era ciudat să-i povestesc lui, băiatului care mi-a luat hârtia de pe spate acum o lună, povestea mea. nimeni nu m-ar fi înţeles.

" aș fi vrut să-l cunosc și eu. " spune el zâmbind ușor.

" nu, el a fost al meu și numai al meu. " îi zâmbesc înapoi.

" nu, aș fi vrut să-l cunosc ca persoană, părea un om bun. " zâmbesc trist.

" a fost. " mă opresc și îmi închid ochii încercând să opresc lacrimile ce ameninţau să cadă. " și încă este. "

^Δ^

pun atâtea sentimente în cartea asta ah

monthWhere stories live. Discover now