Portret de familie.

8.6K 202 11
                                    

  -Nu am zis asta...

  -Nu, dar la asta te gandeai, nu-i asa? Nu ma minti si tu, stiu ca ai o parere buna despre ea!

  -Pai..nu o displac, e draguta.

  -Ce?! Adica acum ca ti-ai atins scopul de a face tot ce iti trece prin cap cu mine si acum  ma lasi pentru sora mea? Si tu? Eu te iubesc! Da , te iubesc! Mereu te-am placut, mereu si mereu stateam si ma gandeam la noi 2 impreuna ca o fraiera,

normal..totul era perfect in visele mele, dar in realitate totul doare! De ce trebuie mereu sa fie asa, niciodata nu am facut rau nimanui, dar toti imi fac mie, pana si tu cel care credeam ca mi-ai schimbat viata , ma lasi sa visez

ca o proasta si dupa ma trezesti la realitate, iti multumesc.

  -Amy, nici macar nu am zis ca te las pentru ea, si eu te iubesc, niciodata nu vrei sa accepti relatia noastra si mereu te faci ca nu iti pasa, de ce dracu' nu poti odata sa fi cine esti defapt?

  -Pa, Zack!

 Am fugit in statia de autobuz , plangeam, a inceput ploaia, lacrimile mele se combinau cu picaturile de ploaie, cerul plange, eu plang..totul era asa de frumos , asa perfect, ar fi posibil ca toata realitatea noastra sa fie o iluzie,

sunt momente in care niciunul dintre noi nu se recunoaste, din persoana care era odata si in cine a devenit, ne schimbam din 2 motive, primul este pentru a ne ridica la asteptarile altora iar al doilea...pentru ca pur si simplu ne-am

saturat sa ne ridicam la asteptarile altora...

 *La statia de la magazinul Angelo:

  -Amy...Cand sa ies din autobuz le vad pe Kate si Vane'.

  -Ce? Si voi o sa ma lasati? Sau poate va-ti dat seama ca numai sunt fraiera care am fost. *Incep sa plang 

 Vane' ma i-a in brate si ma tine strans, si imi zice:

  -Esti asa o idioata! Niciodata nu am fost suparata pe tine, doar dezamagita, nu vroiam sa iti faci rau singura, sti ca te iubim Amy! Mereu te vom iubi!

  -Eu..aveam nevoie de voi aici, chiar aveam nevoie!

  -Ce s-a intamplat? Imi zice Kate cu un zambet bland.

 Dupa ce le-am povestit, m-au luat in brate si mi-au zis ca stiau ce fel de persoana e Zack, m-au condus acasa...iar acum trebuie sa dau ochii cu ea..cu mama.

  *in casa:

  -Amy...

  -Da mama, ce e? Iar am facut lucruri gresite? Ce? Ca exist?

  -Amy..opreste-te...trebuie sa imi zici de ce faci asa.

  -De ce? Pai sa incep, in viata ta nu ti-a pasat de mine, mereu fac lucruri exemplare dar tie nu iti pasa! Si stii de ce? Habar nu am de ce!

  -Situatia e complicata...Stii cand s-a nascut Melissa eram o familie fericita, dar dupa 2 ani a venit fratele meu Mathew, tatal tau nu il suporta..mereu venea beat si ne distrugea casa, sau chiar existau si batai...adevarul este ca tu

nu esti copilul nostru...esti copilul ...lui, cand nevasta lui a nascut din pacate s-a stins in momentul nasterii, menajera lui a venit cu tine aici si ne-a implorat sa avem grija de tine , a promis ca nu se va mai intoarce niciodata, si asa a

si facut, tatal tau nu suporta sa fi in preajma lui, semeni leit cu mama ta, a facut mult rau acestei familii, ma certam mereu cu tatal Melissei, vroia sa te dam spre adoptie...insa nu am putut, si asa s-a ajuns la divort.

Can I get closer to you?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum