Memoriile Iadului

capitolul 14

Am mers la Anett....ne astepta...Cu , Christian.Era superb nu l-am mai vazut de foarte mult timp dar parea neschimbat ba nu.Nu neschimbat...in ochii sai ....Era mai multa sufirenta.

-Ai hotarat?m-a intrebat Anett.

-Da si cred ca ...nu iti va placea decizia mea.Ne lasi singuri?

A plecat pur si simplu lasandu-ma cu Christian si Angel.

Am sarit in bratele lui.El m-a sarutat.Un sarut dulce si profund si lung.

-Trebuie sa faci ce iti spune Anett.Eu oricum nu voi fii cu tine.Asa e mai putina suferinta pentru amandoi.a spus el cand ne-am desprins.

-Dar...Nu vreau sa te uit sa nu mai am nicio amintire cu tine.

-Mereu vei avea o amintire cu mine... a zis el punandu-si mana pe pieptul meu in locul in care ar trebui sa fie inima.

-Mda probabil ca ai dreptate....Si date fiind aparentele nu cred ca am de ales.Mereu te voi pastra intr-un colt al inimii mele.Te...iubesc si nu cred ca o vraja prosteasca va  schimba asta ...cel putin nu de tot.

-Si eu te iubesc si sincer?Noi ingerii cazuti nu uitam repede tinem minte persoana iubita toata viata.

-Ironia sortii, nu?Mai ca ne omoram unul pe altul,iar acum nu putem trai unul fara altul doar fortat.am spus eu cu ochii in lacrimi.

-Din ura se creeaza iubirea!

Apoi ne-am sarutat....pentru ultima data si ne-am imbratisat.

-Esti gata?m-a intrebat el.

-Da...

M-am pus in fata  lui si cm privit fix in ochii lui albastri si tristi.Am urmarit conturul buzelor sale in timp ce zicea

-Niciodata nu iti vei aduce aminte de mine  sau de viata ta de inger.Vei fii impreuna cu Angel pentru todeauna...Vei uita fosta ta viata si tot ce tine de ea ...

Apoi totul s-a schimbat...

Eram in parc sau ma rog intr-un parc in fata unui tip superb brunet cu parul ciufulit si ochi albastru superbi.Era perfect...Dar nu stiu de ce aveam senzatia cu ...il cunosteam de undeva...Ciudat nu?

M-am intors si in spatele meu era Angel.Am mers spre el si l-am sarutat.

-Cine esti?l-am intrebat eu pe brunet.

Angel a raspuns in locul lui

-Un prieten...un vechi prieten.

Am pasit spre el  pentru a face cunostiinta

-Alessia...

-Christian.a raspuns intristat.

Cand mainile ni s-au atins  senzatia ca il cunosteam  devenise mult mai puternica si parca mii de fiori m-au patruns.Nu mi-am putut controla instinctul de a-l intreba

-Te cunosc de undeva?

-Poate dintr-o alta viata! a raspuns zambitor

-Poate...

-Noi trebuie sa plecam...Deci ne mai vedem Christian!

El doar a incuviintat.Am plecat spre aeroport impreuna cu Angel tinandu-ne de mana , lasand in urma orasul  lasandu-l in urma pe Christian...

Incepeam o noua viata de indata ce avionul a decolat....