Alex P.D.V.

351 13 13
                                    

                Am vazut-o din prima zi ce frumoasa este. O vedeam in fiecare seara cum dansa cu o perie in mana si cu muzica la maxim. Mi se parea asa de tare viata ei. Parintilor mei nu pera le pasa de ceea ce fac, deci nu am nici o retinere. Sunt preferatul scolii. Dar de cand am intalnit-o pe ea, m-am schimbat, iar schimbarea cred ca este in bine.

                Am invitat-o la o petrecere. Nu am putut sta cu ea. Nu am putut macar dansa, sau orice imi propusesem. Derek nu m-a lasat o clipa si imi tot facea cunostinta cu tot felul de fete, dar care nu erau pe gustul meu. Stateam de vorba cu doua fete, incercand sa le conving cat de grabit eram. Cred ca ochii mi s-au facut rosii. Nu mai aveam rabdare, dar chiar atunci am vazut-o pe Ema. M-a fixat cu ochii, dupa care a luat-o la fuga spre masina. Credeam eu ca nu va face ceva foarte destept, asa ca am urmarit-o. Nu peste putin timp, vad un tip masiv care se apropie de ea. Se da la ea. Nu puteam permite asta. Cine stie ce se putea intampla? L-am pocnit pe nesimtit. Simteam nevoia sa o sarut, dar nu se cuvenea. Se vedea ca nu este ca celelalte usuratice. Am vazut cat era de suparata, dar nu am putut face nimic in privinta asta. Trebuia sa imi pastrez reputatia. Nu imi putea cere scuze de fata cu toti. Asta ar fi ceva nefiresc pentru mine. Dar ea astepta acest cuvant. “Iarta-ma”. Iar eu nu l-am putut pronunta.

                Am ajuns in fata blocurilor. Se vedea ca se simte singura, iar o lacrima s-a prelins pe obrazul ei alb si rece. Ma simteam vinovat. Dar nu poate exista un “noi”… ea nu stie nimic …

Iubirea se pedepsesteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum