Cap 11-Parfumul lui Adison

232 22 1
                                    

TASMMYN P.O.V

Indiferent câte droguri bag în mine, viteza va rămâne mereu drogul meu de suflet.

Conduc că o maniacă pe șoselele uitate de timp. Perdelele amurgului se lasă tot mai grăbite împrăștiind un fum dulce acrișor. Drumul meu spre Mystic Falls îmi readuce amintiri frumoase. Aici e locul unde stăteam cu Adison și locul în care mă antrena. Doamne câte nebunii am făcut noi acolo!

Îl sâcâiam pe Richard. Mereu curața după prostiile noastre. Săracul majordom! Mă întreb oare dacă mai trăiește, dar motivul pentru care mă duc în Mystic Falls nu este să văd dacă Richard e în viață ci să iau ceea ce mi-a spus Adison cândva.

Flashback

-Tasmmyn! Vino puțin.

-Ce s-a întâmplat Adison?

-Vezi cutiuță asta mică neagră?

-Ce-i cu ea?

-Aici se află cel mai scump lucru din viața mea.

-Ce anume?

-În cutiuță asta se află o brățară din aur alb încrustată cu ametist și e importantă pentru mine. A fost a surori mele Alice. Brățară pe care vreau să ți-o dau ție.

-Ce?! Adison glumeșți nu-i așa?

-Nup! Chiar vreau să o ai tu!

-Ady nu o pot lua! I-a aparținut lui Alice! A fost sora ta!

-Da, știu! Dar tu îmi eșți că o surioară. Țin foarte mult la ține Tam și vreau să o iei tu.

-Adison nu o pot lua. E a ta!

-Uite cum facem Tam! Eu las cutiuță în biroul meu și o vei lua când vei simți nevoia de a o avea și când ți se va face dor de mine.

End of flashback

Am ajuns în față conacului. Mare, alb și plin ce copăcei în jur. Clar Richard e în viață altfel locul nu ar arăta atât de frumos. Am coborât din bijuteria mea și am mers pe cărarea din pietricele colorate până la intrarea în conac. M-am bucurat să-l văd pe Richard stând pe canapea și cred că se uită a un film vechi care l-a obosit și acum stă tolănit că un motan la soare pe canapeauna mare și pufoasă din sufragerie.

M-am apropiat de el, dar nici nu am ajuns bine lângă canapea că el s-a trezit stricându-mi surpriza.

-Domnișoară Grenne!

-Bună și ție Richard!

-Va rog să mă iertați pentru...

-Stai calm Richad!

-Dacă aș fi știut că veniți v-aș fi pregătit ceva!

-Richard! Iar te impacientezi degeaba? Stai calm! Oricum nici nu stau mult, am venit doar să iau ceva și după plec!

M-am întors pe călcâie și am început să urc scările abrupte care duc la biroul lui Adison.

M-am blocat în față uși venindu-mi flashuri cu nazbâtiile pe care le făceam. Nici nu am remarcat când mi-au apărut lacrimi pe față. Am pus mâna ușor pe clanța tremurând și am deschis ușa pătrunsă de un parfum pe care îl ador.

Chiar dacă a murit, parfumul lui Adison încă îi străpungea camera. M-am apropiat de birou și am deschis sertarul mic în care știam că se află cutia. Am dat niște foi care mă încurcau și într-un final am găsit-o.

Am fost surprinsă când am desfăcut cutia și am văzut că în ea se află un mic bilețel pe care scria Știam că vei veni după ea. Am început să rad singură. Am împachetat hârtia urmând să o pun în caietul meu. Mi-am înfășurat brățara în jurul încheieturii și chiar îmi stă bine cu ea la mâna. Nu sunt genul de fată care să poarte brățări sau accesorii, dar de dată asta fac o excepție. Plus că arată foarte bine lângă brățara de la mama.

Vocile din capul meu [IN EDITARE]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum