O viaţă "normală"... (II)

"Mai bine urăsc şi sunt disprețuit, decât să iubesc şi să fiu dezamăgit."

PREFAŢĂ

#Fiecare cred că are o temere în adâncul sufletului său, nu-i aşa? Fie ea mică, sau nu. Ea este acolo şi îţi este groază să o depăşeşti. Aceste frici trebuie învinse cu orice preţ, altfel pari un simplu laş în ochii tuturor.
Oricât de mult te-ai strădui să scapi, nu reuşeşti.
Totuşi, întrebarea este.. oare trebuie neapărat să treci peste temerile astea? Dacă le-ai lăsa ascunse adânc până pur şi simplu ai scăpa de ele fără să îți dai seama? Cred că aşa ar fi mai bine pentru toţi. Nu?#

~ Mă uit stupefiată la el încercând să leg toate astea. De ce se află el în camera mea? De ce se află în casa mea?!

— Te rog, ascultă-mă! se apropie de mine făcându-mă să mă dau câțiva paşi în spate. Mai dă-mi o şansă.. murmură trecându-şi mâna prin păr.

— Ce naiba Jungkook? Cumva vrei să-ți bați joc de mine iar? Ce cauți aici?! îmi măresc ochii, dându-mă câțiva pași mai în spate.

— Să-mi bat joc de tine? La naiba, tu asta crezi de fapt despre mine? Vin aici pentru a lămuri totul cu tine și aflu într-un mod minunat că tu ai impresia că-mi voi bate joc. Nu am făcut niciodată asta, Yuuki, işi şterge sudoarea de pe frunte şi își trântește pumnul în peretele masiv.

— Spune cel care m-a dat năibii în fața camerelor de filmat, prefăcându-se că nu mă cunoaște. Ești doar un prefăcut, Jungkook! Asta ești tu! îi țip în față și îmi ascund chipul în palme. La naiba...

— Știi bine de ce am spus că nu te cunosc. Mă consideri un prefăcut? îi aud vocea mai tare ca data trecută.

— Da, îmi ridic privirea, tremurând din cap până-n picioare şi dau de ochii săi negri ca abisul.

— Nu încerca să mă minţi, în momentul ăsta îl detest pentru că mă cunoaşte destul de bine din cauza timpului petrecut împreună.

— De ce aș minți? Mai are rost să o fac? pronunț lent, încercând să îmi controlez respirația.

Îşi ţuguie buzele şi se lasă lipit de perete, lângă mine. Suspină greu şi îşi trânteşte capul pe suprafața rece și solidă pe care ne sprijinim. În cameră este atât de beznă încât abia poți destinge formele mobilei, doar razele plăpânde ale lunii pătrund timide pe fereastră.
Îmi întorc capul şi remarc că el mă cerceta deja cu privirea. Îmi fixez atenţia pe podea şi încerc cu greu să îmi țin în frâu lacrimile pentru că ochii mă înțeapă de ceva timp. Absurd.

— Te rog, pleacă, mormăi înfrântă, ținându-mi ochii închiși.

— Nu mă părăsi din nou. Mi-e dor de noi.

— Nu mai există noi. Nu trebuia să vii aici, Jungkook, îmi muşc interiorul obrazului abătută.

— Deci vrei să plec, se ridică şi încep a regreta cuvintele rostite acum câteva secunde. Voi pleca. Dar ţine minte: când voi ieşi pe uşa acestei încăperi, voi da uitării trecutul petrecut alături de tine. Nu contează cât de mult îmi va lua şi cât de tare mă va durea, şuşoteşte şi se întoarce spre ușa maronie.

Mă dezlipesc de perete şi fără să mai gândesc, îi îmbrăţişez spatele solid. Dau frâu liber lacrimilor şi îmi lipesc obrazul stâng de spatele său uriaş. Îi aud respiraţia sacadată. Suspin din cinci în cinci secunde, iar picioarele ameninţă să mă lase pradă parchetului. Îşi pune palmele reci pe mâinile mele ce tremurau mai tare ca niciodată și mi le îndepărtează, întorcându-se către mine. Mă priveşte în ochi şi un fior îmi străbate tot corpul. Într-o fracţiune de secundă sunt cuprinsă într-o îmbrăţişare plină de dor. Braţele sale puternice se încordează în jurul meu şi îi simt căldura corpului. Îmi bag capul în scorbitura gâtului său şi îi inspir parfumul bărbătesc. Miroase la fel ca acum 3 ani jumate.. Trebuie să admit că mi-a fost dor de el.

✘✘✘

A sosit şi continuarea de la ≈ O viaţă "normală"...
După atâta timp am luat decizia de a face şi volumul 2 deoarece foarte mulţi mi-aţi cerut asta în speranţa că mă voi gândi mai profund, şi chiar aşa a fost. Îmi venise brusc pofta de a face şi al 2-lea volum la prima mea carte de pe această mare şi frumoasă comunitate. Sincer, nu aveam în plan să fac asta, dar mi-aţi îmbunat inima când am citit acele comentarii, fie ele puţine. Au însemnat o groază pentru mine și aş vrea să vă am susţinerea şi în continuare. Promit că am să mă strădui să fac mult mai multe capitole de data asta, dar promisiunea asta necesită timp. Iar "Capitolul" ăsta e o parte din viitor, deci nu are legătură cu ce voi posta data viitoare.
Şi vă anunţ de pe acum că vor exista câteva scene cu tentă sexuală. Am să anunţ la momentul respectiv ca să nu existe neplăceri. Şi ca să nu existe şi neînţelegeri, în volumul ăsta Jungkook are vârsta de 21, Yuuki de 20, iar Yui 21.

Yuu terminat~ ✘o✘o