Capitolul 10

2.1K 120 7
                                    

Încă ne plimbam pe câmp şi nu ziceam nimic.

- Dar tu? mă întreabă

- Eu ce?

- De ce ai plecat din Turcia?

Zâmbesc amar la întâmplările petrecute când eram un copil.

- Voiau să mă căsătoresc de la 17 ani. Credeau  că ăsta mi-e felul în viață. Au vorbit cu un bărbat de vreo 30 sau 37 de ani să mă ia.Am fugit pentru binele meu. Cum era ca un copil să crească alt copil? Nu am mai vorbit deloc cu ei. Mi-au dat după două zile când am fugit din țară mesaj în care spuneau că sunt o dezamăgire şi că le pare rău că au crescut un asemenea copil , că mai bine creşteau un câine.

Plâng pentru toate vorbele şi bătăile care le-am primit când eram un copil de 17 ani.

- M-au bătut până la sânge când a venit bărbatul acela să mă ia. L-am scuipat şi am fugit la sora tatălui meu , care...., spun şi îmi trag sufletul, care mi-a jurat că mă va ocrotii, dar ea i-a chemat pe ei. Mi-au lăsat urme în suflet , Leandro. Urme pe spate , plâng şi mă întorc cu spatele la el şi îmi ridic tricoul. Spatele meu e stricat! Eu sunt o stricată! țip şi mă prăbuşesc la pământ.

- Mi-e atât de frică de durere , de singurătate , de bătaie , de jigniri..... mi-e frică că poate într-o zi voi ajunge la vorba alor mei "O să vii la noi şi-o să ne rogi să îți găsim bărbat! O să sfârşesti singură cu prostia ta! De ce ți-am dat viață? Să fugi de un bărbat ca Hasan? Ne-ai făcut de râs în mahala! Te scotea în lume!"

Vine şi se aşează lângă mine şi mă ia în brațe. Îmi mângâie cele 6 cicatrici lăsate de curea şi depunde un sărut pe fiecare:

- Nu-ți fie ruşine cu ceea ce eşti , Hande! Eşti o fată frumoasă şi bună la suflet. Nu lăsa pe alții să-ți facă viața un calvar. Ştiu că am început cu stângul în tot amalgânul relației noastre . Vrei să o refacem? Să îmi devii iubită , nu fata răpită? Să ne vindecam sufletele?

Mă întreabă cu gura aproape de a mea.

Aş vrea să iau de la capăt cu un bărbat care s-a arătat sensibil , dar şi dur? Cu răni la fel de mari ca ale mele? Cu un bărbat mai mare? Cum se uită el la mine ?

- Mi-e teamă că o să cauți altceva , spun şi îi mângâi obrazul. Că vei căuta o femeie demnă de tine şi matură , poate mai înaltă , mai slabă , mai frumoasă , cu bani , cu....

Nu continui să spun ce am pe suflet că îmi ia cu asalt buzele. Îmi mişc buzele cu ale sale şi pun mâinile pe gâtul lui.

Mă întinde pe iarbă şi continuă sărutul. Cu o mână mângâie picioarul şi cu alta îmi ține mâna într-a sa.

Îşi saltă capul şi îşi sprijină fruntea de a mea:

- Dacă voiam o altă femeie , Hande , nu mai umblam după tine. Nu te mai obligam să vii la mine , nu te mai sărutam şi nu te mai luam la întâlniri , deci , Hande , vrei să fii iubita mea?

Mă uit atent în ochii lui şi zâmbesc uşor. Îl sărut pe nas şi îi spun şoptit :

- Da!


Am ieşit din baie cu halatul în jurul corpului şi prosopul în jurul capului. M-am îndreptat spre dulap de unde al am luat nişte chiloței albaştrii şi o rochie de noapte neagră. Ceasul arăta ora 6 , iar Leandro era la cumpărături. Nu l-am însoțit deoarece eram foarte obosită şi în 2 zile începea ultimul an. Eram stresatul de faptul că voi face multă practică.

Gândurile îmi zboară atunci când Leandro trânteşte uşa şi  se duce glonț în bucătărie unde lasă cele două plase cu mâncare.

Mă duc la bucătărie şi îl ajut să pună alimentele în frigider şi în dulapuri.

- Mi-e foame , spun mă pun pe scaun.

- Nu am mâncat de la 9 şi ție ți-e foame?

- Of , nu am chef de nimic! spun şi plec din bucătărie. Mă duc în cameră de unde îmi iau telefonul şi fac o comandă la KFC.

Leandro vine şi el lângă mine şi mă ia în brațe. Îmi pupă fruntea şi îni adâncesc fața în pieptul lui.

- Ce ai zice să mergem la ai mei? mă întreabă

- Nu pot , spun şi mă uit la el. Începe facultatea şi.... , nu îmi mai continui propoziția şi cred că vine mâncarea.

Mă dau repede din pat şi cobor în sufragerie de unde iau 40 de dolari.

Deschid uşa şi în fața mea nu se află comanda , ci Harry şi Kendell.

- Oh , bună! spun şi  le deschid uşa.

Kendell vine şi mă sărută pe ambii obraji , iar Harry mă ia în brațe.

Abia acum îmi amintesc că sunt într-o rochie de noapte.

Mă scuz în fața lor şi mă duc în camera noastră. Leandro doarme şi iau din dulap o pereche de blugi negri şi un tricou roz deschis.

Cobor la cei doi şi mă aşez în fața lor:

- Unde e Leandro? mă întreaba Harry.

- Doarme , nu l-am mai trezit.

Aprobă din cap şi atunci sună soneria.

Deschis uşa şi dau banii băiatului şi iau comanda.

- Ce e acolo? întreabă Kendell.

- Mi-am luat ceva de mâncare , nu ştiam că veniți şi voi. Fă fac şi vouă comandă.

- Nu te mai deranja , voiam să vorbesc cu Leandro , dar o să revin mâine. Hai iubito, spune şi o ia de mână pe Kendell.

Îi conduc până la uşă şi le fac cu mâna.

Mă întorc în sufragerie şi iau comanda şi o duc în bucătărie .

Iau o farfurie unde pun cartofii şi aripioarele. Încep să mănânc şi mai iau din sosul de usturoi:

- Mănânci fără mine ?

- Ai adormit şi nu voiam să te trezesc , a venit Harry .  A spus că vrea să vorbiți ceva.

Aprobă din cap si îşi ia meniul.

Vine lângă mine şi mănâncă.

O întrebare îmi stă pe limbă şi nu ştiu dacă să-l întreb sau nu:

- Leandro , spun şi las cartoful din mână.

- Hmm , spune şi ridică ochii spre mine.

- Câți ani avea?

Saltă sprâncenele şi se încruntă:

- Când m-a părăsit avea  27 , acum are
31. De ce?

- Curioasă  .

-Ce a fost a fost , hai să trăim prezentul.

- Bine , spun şi îi dau un sărut.

Viață pierdutăWhere stories live. Discover now