Jeff The Killer- Love and Hate

Partea a 30-a The right choice ?

                Ce sa fac ? Ce sa fac ? Ce sa fac ? Ce sa fac ? CE SA FAAAAC !?  Beatrice e cu el....dar de unde sa stie el ce fac ? FUCK ME ! O sa avem nevoie de tot ajutorul posibil....mai ales ca scorpia stie o gramada de chestii despre experimentele nebunului...poate stie ce mama dracu e Abel. 

               -Uhm...e o poveste lunga. am zis eu evitand contactul vizual. 

               A scos un fluierat ascutit, a impins niste hartii de pe masa si s-a pus cu nonsalata pe coltul mesei, tinandu-si mainile incrucisate. 

               -Nu pleci de aici pana nu aud tot...sper ca nu ai de gand sa ma tii aici toata ziua. Beatrice o sa se simta singura afara...oh, sau o sa-i tina Axel de urat ? a zis ea privindu-ma de sus. 

               I-am aruncat o privire dezgustata si  am tras aer in piept, pregatindu-ma psihic de ce va urma. I-am povestit cum am ajuns sa-mi intalnesc asa zisul "fiu" si cum el acum e de aceeasi varsta cu mine. Pe tot parcursul nararii ea s-a uitat la mine fara pic de emotie. Ochii ei reci imi analizau fiecare miscare, fiecare schimbare de ton...tot. Cand am terminat m-am ridicat si am dat sa ies din camera.

               - Hey hey hey ! Unde crezi ca te duci ? a zis ea prinzandu-ma de mana. 

              - Ti-am povestit tot...Ai aflat fiecare detaliu...ACEUM DACA NU TE SUPERI AS VREA SA IMI GASESC PRIETNA, CARE DIN INTAMPLARE TREBUIE SA AIBA GRIJA DE UN MONSTRULET PSIHOPAT !  am zis eu iritat.

               Nu credeam ca D-na Papercut ar putea sa arate atat de multe emotii intr-un timp atat de scurt. Prima data mi-a trantit o privire uimita, apoi a ras isteric si la sfarsit mi-a zambit dulce, facandu-mi cu ochiul.

               - Ai grija de ea "tigrule" sau o sa te fac sa-ti maturi dintii de pe jos.  a zis ea pe un ton serios.

               - Da da da...am mai auzit asta. am zis eu in timp ce am luat-o la fuga catre curtea principala. 

*PERSPECTIVA LUI BEATRICE* 

                Uhhh, oare ce se intampla acum cu Jeff ? D-na Papercut parea nervoasa rau...sper ca e ok..

                "Bleah, atata iubire imi face greata! Cred ca ar trebui sa fii mai ingrijorata de propria ta piele. Slandy parea nervos la culme." 

                 Mai taci ! -_- Stai...pielea mea !? Tu esti cea care s-a luat de Axel ! 

                  " Vezi ca esti proasta ? Daca eu iau bataie iei si tu ! SUNTEM ACEEASI PERSOANA !"

                 Haha, ce amuzanta esti, era sa mor de ras...

                "Wow, dragoste si acum umor ieftin, ce mai urmeaza ? O sa mergi sa imparti dulciuri la orfani ? Tu vrei sa imi vars matele ?"

              - BEATRICE ! 

              Cand mi-am auzit numele m-am intors instinctiv, dar inainte sa pot sa vad ceva am simtit o izbitura puternica si m-a trezit pe jos. 

              - OUCH ! CE MAMA DRA...Jeff ? am zis eu uimita.

              Jeff statea pe mine zambind. Se uita la mine cu ochii mari si puteam sa vad ca se simtea usurat acum ca era cu mine.  Cand am realizat postura in care eram pusa puteam sa-mi simt obrajii incalzindu-se...Pentru o secunda mi-am ferit privirea de a lui, incercand sa-mi calmez bataile inimii. Ma uitam la unu din frumosii copaci din curte...tot ce incercam era in zadar...ii simteam respiratia firbinte pe obraz, coborand in jos catre gatul meu. Panicandu-ma i-am prins tricoul si il tineam strans. Imi era prea rusine sa ma uit la el si vocea mea nu mai voia sa ma ajute, nu putem sa zic nimic. Am inchis ochii si pe cand ma preagateam sufleteste pentru ce urma am simtit un pupic pe frunte si greutatea care ma tinea lipita de pamanat pana acum o secunda disparuse.  Cand am deschis ochii Jeff statea in fund langa mine si ranjea, scanandu-mi incet fata. 

               - Pff...hehehahahahHAHHAHAH. Doamne ce draguta esti ! Al dracu' de A.D.O.R.A.B.I.L.A ! a zis el rostogolindu-se pe spate, razand. 

               - C-ce...H-hey ! N-Nu e corect ! M-ai luat prin surprindere ! am protestat eu cu vocea tremuranda. 

               - Daaa, cum spui tu printesa. Dar acum ce mai zici ? a zis el ridicandu-se repede, micsorand distanta dintre noi. 

               Fara sa-mi dau seama am lasat un mic chitait sa-mi scape...

               - Ce a fost asta printesa ? Ti-e frica de mine ? a zis el trecandu-si incat mana pe spatele meu, urcand incet catre omoplati. 

               - Frica !? Nici vorba ! am protestat eu cu incredere. 

              Cand a vazut ce reactie puternica am avut si-a pastrat fata uimita pret de cateva secunde, dupa care a izbucnit intr-un ras zgomotos. S-a ridicat in picioare si mi-a intins mana. 

             - Ma omori cu zile. a zis el ranjind in timp ce m-a ajutat sa ma ridic. 

             - Ohh, te omor cu zile ? Nu mai spune...i-am aruncat o privire strengareasca si am inceput sa-l strang tare de mana.

            - Eh, pot sa suport orice atata timp cat ma tii de mana...printesa. a zis el ranjind. 

            Pe cand sa-i intorc replica i-am auzit vocea puternica a doamnei Papercut. 

            - Las-o mai moale fraiere, o sa o sperii pe dragutica de Beatrice. 

           Jeff si-a dat ochii peste cap si a facut o fata dezgustata. N-am putut sa ma abtin din ras cand am vazut cum se comporta amndoi ca niste copii mici. Oh...momente ca astea par ireale...e prea liniste... ma simt prea bine...

           "Hmpf...sa nu crezi ca toata viata ta de acum trebuie sa fie un calvar...il ai pe Jeff, ai prieteni, o ai si pe nebuna aia de profesoara...s-si...ma ai si pe mine...S-sa nu intelegi gresit ! Nu-mi pasa ce crezi, ma enerveaza cand esti trista pentru ca...uhm... ai o gramada de ganduri enervante care nu ma lasa sa dorm"

          Am inceput sa chicotesc de fericire, simtind cum mi se umple sufletul de fericire. I-am luat de mana pe Jeff si pe D-na Papercut si i-am tarat dupa mine pana la portile scolii.

          - Hai sa mergem acasa...am zis eu zambind. 

          Amandoi se uitau la mine dezorientati. Pana la urma au incetat sa mai caute un motiv pentru buna mea dispozitie si au inceput sa rada.

          - Hmm, stiti ceva ? A fost o zi data dracu' ! Vreau sa merg acasa si sa fac o baie fierbinte...Pentru ca ma simt generoasa o sa va duc eu acasa. a zis d-na Papercut cu mandrie. 

          Pe tot parcursul a fost o liniste sumbra in masina. D-na Papercut era atenta la drum, Jeff dormea cu capul pe geam iar eu...cred ca eram prea speriata sa zic ceva. Desi era o liniste apasatoare simteam ca aveam nevoie de ea...trebuia sa procesez tot ce s-a intamplat in acea zi...Nu e usor sa fii nebun. Hah, ce amuzant ! Pana acum cateva luni n-as fi zis asa ceva...acum stiu ca sunt nebuna, nu ca ar fi rau. De unde stiu ? Ma simt bine...Ma simt libera cand sunt cu oamenii astia... Oh mama...ce ai zice daca ti-ai vedea fiica acum ? "Phua, Beatrice ! Esti fata ! Cum poti sa stai cu hainele alea pline de mizerie ? Ce sa ma fac eu cu tine ? Fugi fa o baie pana-ti pregatesc eu ceva de mancare...te iubesc copil tembel". Inca ii puteam auzi vocea melodioasa...

          Stiu ca nu trebuia...simteam lacrimile cum imi curg siroaie pe fata. Mi-am acoperit fata cu mainile si am lasat toata durerea sa iasa. Stiam ca D-na Papercut ma privea in oglinda retrovizoare...nu conta...stiam ca nu ma judeca. Incet, incet, lacrimile s-au oprit din curs iar eu m-am lasat dusa in lumea viselor...sperand ca acolo probleme o sa dispara. 

_______________________________________________________________________________

Scuzeeee ca a durat atat de mult pana sa postez T^T