Beau ceaţă.
Tu muşti cenuşă -
muşti de jos în sus
sunetul se aude în parapeţi
şi treci peste - muşti din nou.
muşti din negru.
muşti din fum.
muşti din sânge.
Sunetul din nou...
Bătăile sincrone de tobă -
mormântale -
se aud pe fundal
între perdele
şi se pierd la marginea pervarzului,
fiind înlocuite cu sticlă
şi lumină,
de tranziţie.
Luna pluteşte,
iar eu savurez ceaţa
dintre noi,
inspir
expir,
lobotomie propriuzisă,
mă eliberez de cadavru.
Pare că puterea este veşnică
dar picioarele tale se sparg prin sticlă
ca sângele, care acum
e solid
şi cenuşă...
CITEȘTI
Flesh and Blood
Poetryîn mod contemporan, sângele este o influenţă de bază. Şi nu numai în scrieri, ci şi în trup.