Nu e prea inspirat
Jimin i-a zâmbit lui Taehyung de îndată ce am ajuns lângă el și l-a bătut pe spate precum un tată ce era mândru de fiul său să.
Intrăm în sala de repetiții, care surprinzător mirosea frumos și sunt pe punctul de a mă dezechilibra când șatenul de lângă mine mă trage mai mult spre pieptul său.
-Ce faci? Dă-mi drumul! O să ne vadă ceilalți.
Ii șoptesc încercând să mă îndepărtez, dar el doar zâmbește de parcă i-aș fi făcut un compliment.
-Asta e și ideea!
Îmi face cu ochiul când pufnesc și mă eliberează din strânsoare făcându-mi semn să mă așez lângă iubita lui Jimin care era cu ochii în telefon.
-De ce porți același haine?
Aud vocea vioaie a lui Hoseok și mă rog ca Taehyung să nu spună ceva prostesc.
-Nu am dormit acasă.
Îmi inchid ochii când rostește cuvintele, iar când îi deschid toată lumea se uita la mine, inclusiv Jungkook căruia nu puteam să îi citesc expresia.
Hoseok începuse să ne felicite, numindu-ne 'porumbei' și alte cuvinte siropoase pe care imi venea să i le înfund pe gât. Acceptam toate astea cu drag dacă Jungkook era in locul lui Taehyung.
Taehyung care era cu zâmbetul până la urechi din cauză că prietenii lui credeau că este într-o relație, și Jungkook care dispăruse din nou din sala de repetiții.
CITEȘTI
staff; Bangtan Boys
Fanfiction"Nu eram o nonna pentru el, pentru ei, dar băieții le spun 'nonna' tuturor femeilor din staff. Mă întind după o sticlă cu apă plată și o desfac iar el o apucă cu zâmbetul pe buze și o dă pe gât."
