No one knows....

Sunt o criminala..

    Prietenele mele il prind de gat adica nu stiu, si-au indreptat mana spre el si l-au zugrumat dar fara sa il atinga... erau niste vrajitoare..:

-Cum de m-ati gasit?

-Esti una dintre noi, si trebuie sa te ajutam! L-au atarnat pe Adrian de perete si mi-au refacut muscatura de pe mana asa ca nu mai halucinam.. Se apropiau de fata care era in camera cu gatul muscat, i-au refacut gatul si au vorbit cu ea uitandu-se in ochii ei:

-Uita ca ai fost aici, ai fost la un club, dupa Adrian a trebuit sa plece, iar urmatoarea zi ai aflat ca a parasit orasul si ca v-ati despartit.

M-au tras afara si l-au lasat pe Adrian aproape mort pe podea in voia sortii..

*In drum spre casa, in masina lor*

-Mersi ca m-ati salvat, dar.. cine sunteti, si de ce m-ati salvat? Nu ca si cum nu as fi vrut sa fiu salvata dar...

-Noi suntem vrajitoarele elementului..

-Ele..Ce?

-Elementului, eu sunt Pamantul si natura, ea e aerul si...

-Si mai ce?

-si inca nu am aflat..dar tu esti foc

-FOC? Eu sunt foc?

-Da, tu esti foc, de ce esti asa speriata? Am inceput sa lacrimez... acel incendiu care m-a lasat orfana a fost din... din vina mea, si nu mi-o puteam ierta..

-Uitati fetelor, daca este o cale, sa pot sa imi pierd puterile sau ce or fi astea, am sa o fac, luati-mi puterile si lasati-ma in pace

-De ce?

-MI-AM OMORAT PARINTII, ERA SA MA OMOR SI SINGURA AZI NOAPTE CAND MI-A LUAT FOC PERNA, ACUM SUNT ADOPTATA, SI NICI NU MI-O REAMINTESC PE MAMA, VREAU SA MA LASATI IN PACE...M-am aruncat din masina, ajunsesem deja la parc, la doi kilometri de casa mea, am inceput sa ard copacii, mi-am pierdut firea si am inceput sa plang lasand totul sa arda in jurul meu..

-Esti bine?! Au inceput sa stinga tot ce eu arsesem deja.. dar eram pierduta, intr-o lume in care nu stiam ca ceva din toate astea poate fi posibil