The Cristal Werewolf

Capitolul 8

Stiti acel moment cand nu ai nici cea mai mica idee ce sa faci ? Atunci sa stiti ca eu am picat in bratele acesteia. Trebuie sa iau o decizie foarte grea pentru mine. Mie frica. Nu vreau ca haita aceasta sa fie distrusa ca cea in care am trait de mica. Dar e si un avantaj pentru mine. Traiesc cu prietenii , luptam impreuna contra raului si multe altele. Sa accept sau nu ?

" Haide ! Accepta , te rooog ! " zice Ella.

" Te-ai trezit si tu in sfarsit. " zic razand

" Mda... Oricum , imi pare rau pentru azi. Dar haide , accepta. Va fi distractiv , te rooog ! " se milogeste ea.

Am oftat. Daca pun haita in pericol ? Daca pun haita in pericol voi lupta impreuna cu ei !

- Accept ! zic eu entuziasmata.

Lui Alex ii apare deodata un zambet imens pe fata.

- Vino aici ! zice si isi deschide bratele.

Ma imbratiseaza asa strans incat nu mai am aer.

- A...er. soptesc eu greu.

Slabeste stransoarea razand. Ma ciufuleste putin si imi da un pupic pe obraz. Am simtit un fior cum imi strabate corpul si mii de scantei pe obraz. Am zambit rusinata. Ce fac !? Eu nu sunt ASA , nu reactionez la baieti astfel ! Mi-am cerut scuze si am iesit din birou.

- BUN VENIT IN HAITA ! tipa niste varcolaci ,  inclusiv Ana si Jake.

Cred ca le-a spus Alex telepatic. Ma asez pe canapea langa ei.

- La ce va uitati ? intreb eu.

- Vreti sa privim un film horror ? intreaba unul din varcolacii prezenti.

- Nu ! spun deodata.

- De ce , ti-e frica ? intreaba el cu un zambet strengaresc.

- Sincera sa fiu , da. Niciodata nu mi-au placut filmele de groaza.

Am dat din umeri si am iesit sa iau putin aer. M-am avantat prin padure si am gasit o pestera intr-o stanca destul de mare. Am intrat si am vazut inauntru un lac in care se reflecta lumina de afara printr-o gaura in tavan (media). Este incredibil ! Ma asez pe marginea lacului si admir privelistea.

*  *  *

" Unde esti !" aud vocea Anei in capul meu care tipa.

Ies repede din pestera si vad ca se intuneca. Asa de mult am stat acolo ?

" Scuze Ana , dar am gasit o pestera in padure si am stat in ea pana am pierdut notiunea timpului. Vin acum !"

" Bine." spune oftand.

Partea asta de padure nu o stiu prea bine. Incerc sa simt mirosul haitei , insa era foarte slab. Cred ca m-am dus foarte departe. Merg deja de cincisprezece minute si inca nu vad haita. Okay , asta devine ciudat. Ma transform si incep sa alerg cu o super-viteza spre haita.

" Nu ti se pare ceva straniu la mijloc ?" o intreb pe Ella.

" Chiar mi se pare. Unde este haita? Chiar nu am chef de o bataie cu vampiri sau orice alta creaura. " zice Ella.

Ma opresc si inspir adanc aer. Mi-am activat simturile mele "speciale" si brusc mirosul devine mai puternic. Alerg si tot alerg , pana intr-un sfarsit dau de haita. Ma transform si trantesc usa vilei de perete. Cei trei crai de la rasarit care ma asteptau langa usa au tresarit cu totii. Ii privesc furioasa.

- Am incercat sa iti testam simturile de varcolac si am ascuns mirosul haitei. zice Alex speriat. Insa vad ca le ai foarte bune si ai ajuns acasa.

Vazand cat de nervoasa il priveam , a luat-o la fuga. Incep sa alerg dupa el , iar in scurt timp il ajung din urma.

- Te porti ca un copil mic ! ii tip din urma.

- Hei ! Am douazeci de ani , nu sunt mic ! zice bosumflandu-se.

Am profitat de moment si am sarit pe el , la propriu. Am cazut ambii pe jos razand. El se ridica si imi intinde mana , insa eu ma ridic singura , el facand botic. Am ras putin de el si i-am dat un cot in joaca. Ma intorc pe calcaie si incep sa merg in partea opusa.

- Noapte buna ! ii tip si intru in camera mea.

Fac repede un dus , imi iau pijamalele si ma duc la somn. Astazi a fost o zi mare.

Razele soarelui imi bat in ochi. De ce a trebuit sa ma trezesc. Mie somn. Ma intind ca o pisicuta in pat si incerc sa adorm din nou. Spre "fericirea" mea nu pot. Plec somnoroasa in baie. Imi fac rutina si ma uit in oglinda. Pe incheietura dreapta a mainii vad ditamai scrisul negru caligrafic Alex Janson...

Stiu , e scurt insa nu prea am inspiratie. Va pup. Scuzati greselile gramaticale :)

Corectat