Bătăi De Inimă | ✔

26. ღ

Înainte să ne deschidem sufletul în faţa cuiva, simţim mereu acea precauţie în fiecare gest al nostru, în fiecare vorbă. Ne alegem cu grijă cuvintele, ne gândim foarte mult la impresia pe care am putea s-o facem, pur şi simplu se întâmplă fără voia noastră. Contează foarte mult pentru unele persoane. Vrem să fim văzuţi diferit, nu vrem să fim catalogaţi drept nişte tipologii întâlnite excesiv. Ne-am obişnuit cu evitarea, cu faptul că nu toată lumea te vede aşa cum eşti. Şi de aceea încercăm, ne-am dori să oferim tot ce-i mai bun. Facem asta orbeşte, nici măcar nu deosebim persoanele care merită de cele care nu merită, iar apoi ajungem să ne întrebăm non-stop ce e în neregulă cu noi. De ce ne simţim atât de dezamăgiţi? De ce avem nevoie de atâta compasiune? De ce vrem să oferim atâta compasiune? Simţim singurătatea, tristeţea şi modul în care un anumit om s-a obişnuit cu lumea din jurul său. Ne străduim prosteşte când tot ce ar trebui să facem ar fi să lăsăm lucrurile la mâna sorţii. De ce să fim perfecţionişti? Suntem reali. Inima noastră este reală şi datorită ei simţim atât de multe, atât de multă nevoie. Poate chiar noi înşine suntem singuratici. Sau doar mult prea emotivi. Ideea de a mulţumi majoritatea persoanelor pe care le avem prin preajmă este una foarte nocivă pentru că ne distruge cumva toată zona de confort. Şi totuşi, se merită. Nu au dispărut toţi oamenii sensibili şi înţelegători. Lumea nu a fost făcută numai din raţionamente limitate pe o anumită perioadă şi într-o anumită etapă a vieţii. Ar trebui să ne rugăm să fim cruţaţi de indiferenţă. Multă lume o preferă, iar în momentele cele mai intense, devine singura soluţie abordabilă. Să învăţăm să fim indiferenţi dacă nu există speranţa. Iar dacă vrem să existe, putem s-o construim! Dacă nu există, dezamăgirea nu e o soluţie. Să fim afectaţi nu e un fel în care ar trebui să ne simţim. Indiferenţa este foarte parşivă, manipulează oamenii. În acelaşi timp, indiferenţa este scutul care ne este sugerat în fiecare moment de slăbiciune prin care trecem.