Intamplari stupefiante din urban

Himera

       Ma plimbam pe la marginea Bucurestiului in chiloti. Habar nu aveam ce se intampla,de ce sau cum am ajuns aici in lenjerie intima ,dar un puternic sentiment de pace imi inunda inima si fiinta ,asa ca nu am judecat deloc conditiile in care ma aflam. Un boschetar aflat la cativa metri de mine dormea adanc pe o banca  si simteam caldura lunii de august impregnata in trotuarul cald sub talpile mele.

    Totul in jurul meu vibra,absolut totul,de la copaci,obiecte,masini,cladiri,puteam simti si aerul,pamantul,cerul,norii,soarele,galaxia,unitatea,da,,,cred acum cu tarie ca toti facem parte dintr-un intreg,ca partile componente ale trupului ele nu sunt separate unele de altele,dar functioneaza ca un intreg compunand corpul uman.Iubirea pe care o emanam era greu de descris,ma uitam atent cand paseam ca nu cumva sa calc din greseala o alta fiinta vie.

 Toate problemele lumii ma faceau acum cumplit sa rad,chiar nu ma puteam abtine,daca pana ieri imi venea sa ma arunc de la etaj pentru ca nu aveam bani destui sa platesc chiria,si consideram asta o grava problema,acum aceasta problema imi  era irelevanta.Puteam sa ma alatur acelui om al strazii,sa dorm linistit pe banca cu el, si tot in aceeasi stare de beatitudine m-as fi aflat. Nimic sau nimeni nu putea deranja acel "sentiment" care domina fiinta mea.Procesul de gandire se afla undeva "inafara" mea,sau altfel spus,nu mai ma identificam cu mintea,eram "dus cu pluta" in zicala noastra.

    Parcul unde ma aflam putea fi descris ca o gradinta a raiului,culorile vibrante se amestecau ca intr-un pastel,iar totul..de la fosnetul frunzelor,la pasarile si insectele care stationau in zona mi se pareau perfecte,totul era minunat.Desi tot fenomenul se derula parca inafara timpului,mi se parea ciudat faptul ca nu imi aminteam cine sunt,unde locuiesc..nici un detaliu relevant din viata mea fizica.Dupa ce m-am relaxat pe banca am inteles clar,fara nici un blocaj mental totul despre iluzia vietii,despre cine suntem cu adevarat in esenta fiintei noastre si mi s-a relavat identitatea mea parca veninta din cercul de ganduri ce se afla inafara mea. Ma identificam cu George,un individ tanar din Bucuresti in varsta de 24 de ani,aveam o iubita si muceam in constructii.

  Ajuns acasa,totul mi se parea  fals,am luat o foaie si un pix.Dupa ce am scris un bilet m-am imbracat cu niste haine si am parasit locuinta pentru totdeauna,biletul suna cam asa:

"Draga Andra,nu stiu daca acest bilet te va soca sau te va supara dar aseara mi s-a intamplat un lucru neobisnuit,m-am trezit din visul fiintei,visul in care toti traim. Stiu acum cine sunt si cine am fost dintodeauna,plec in lume,apartamentul iti va ramane tie,fa ce vrei cu el...si nu uita..nimic din ce crezi ca e real,,nu e!"