Help me ! [Yaoi ; Ereri ]

Capitolul 5

Și... Iată -mă! Trăgând de valize spre autocarul care mă duce către infern. După ce bagajele îmi sunt luate , urc și caut cu privirea un loc. O fata bruneta , cu parul scurt îmi face semn și mă așez lângă ea.

- Mulțumesc...

-... Mikasa!

- Eren.

Zâmbesc și mă afund în scaun . Îmi pornesc muzica la maxim în casti . Închid ochii încercând sa îmi pun ordine în gânduri. Mă așteaptă 2 ore de somn . Zâmbesc tâmp și simt cum cineva îmi scoate căștile de urechi .

- Cine na- Jenny?

- Haide ! Toți jucam adevăr și provocare, iar tu stai aici ca fraierul și dormi .

- Fac ce vreau!

- Am înțeles! Virgin convins , spune repede și îmi întoarce spatele.

Ma încrunt ușor si o trag in poala mea. Face pe dura sa inteleg.

- Dă-mi drumul! spune vizibil iritată.

O ignor si îi prind chipul in palme sarutand-o forțat. Adâncesc sărutul explorând fiecare coltisor al lacașului ei umed. O sărut cu atat de multa pofta ca la club cand îl sărutasem pe Levi. Nu imi vine sa cred ca ,in momentul de față , ma sărut cu Jenny si ma gandesc la varul ei.

Geme ușor împingându-se in brațe pentru a se îndepărta,însă nu îi permit să facă asta. Cei din jur probabil ca ne priveau , dar acum nu eram decat eu si ea. Îi mușc buza inferioară, una din mâinile mele plimbându-se pe spatele ei.

- Auch...

O aud spunând in momentul in care ma îndepărtez de buzele ei. După câteva secunde simt cum sunt lovit peste ceafă puternic.

- Nu cred ca verișoara mea își dorea asta.

- E in regula , Levi...

Merge la locul ei un rânjet micuț fiind prezent pe chipul acesteia. " Eram sigur ca isi doreste asta. " Renunț la ceea ce aveam de gând să fac și mă alătur jocului.

Jocul nu fusese chiar atât de interesant. Mă așteptam la mai mult. Am sărutat-o pe Mikasa, fata care mi-a permis să stau lângă ea când urcasem în autocar , si Levi , la insistențele Sashei. Nu înțeleg de ce ne tot forțează să o facem ? Primul sărut a fost o greșeală făcută din cauza alcoolului.

La destinație rămân ușor dezamăgit de acel centru special. Se afla în inima pădurii si arăta foarte sinistru. "Pușcărie. " Nu mă deranjează foarte tare faptul că se află în pădure. Natura e un loc plăcut și liniștit. Psihologul școlii, după tentativa mea de suicid, m-a sfătuit să mă plimb în pădure când mă simt trist. Chiar mă ajuta. Clădirea, pardon , centrul special nu e chiar atât de primitor. Nu e cel mai groaznic lucru pe care îl poți vedea, dar nici cel mai luxos.

- Știu că nu este cel mai plăcut mod de a vă întâmpina, dar asta este tot ce am putut face cu acest loc, momentan, spune Erwin uitându-se peste un dosar. Veți avea camere de cate 4 persoane.

Ascult atent ținând minte doar numărul camerei în care îmi voi petrece următoarele 3 luni. Trag de geamantan și mă grăbesc să-mi găsesc camera. Vreau sa explorez acest loc , să caut un mic refugiu. Un loc doar al meu. Sigur vara aceasta o să fie de coșmar. Sunt tare curios de ce și ceilalți au ajuns aici? Nu par a fi criminali sau psihopati. Probabil părinții lor sunt ca ai mei, despică firul în patru.

Merg încet prin pădurea deasă, razele soarelui care pătrund printre ramurile copacilor luminând mici porțiuni de pământ. E liniste. Foarte liniste. Cred ca o simplă plimbare prin pădure o sa fie de ajuns ca să îmi revin.

°•○○•°°•○○•°°•●●•°°•●●•°

- Ținând cont că e prima zi aici , prima zi de cand vom începe activitățile pentru a vă oferi încredere în sine , am decis împreună cu Hanji , un psiholog care mă susține cu această idee de a avea un centru pentru tineri cu probleme emotionale , să formăm echipe de cate trei copii. Le puteti alege voi.

Nu o sa sune prea politicos din partea mea , dar Erwin ăsta ar arăta grozav sub roțile unui tren. Privesc in jur si constat ca nu sunt decât 11 copii in afara de mine. Sasha îl caută disperată pe Levi fiindcă își dorește să facem echipa toți trei. Mai bine de atât nici ca se poate.

- Imi pare rau , Sasha! Levi face echipa cu mine si Eren la fel , o aud pe Jenny spunând.

Nu spun nimic. O aprob privind-o pe verișoara mea cu parere de rau sau cel putin asta încercam să fac. După ce echipele au fost formate, am primit o foaie pe care erau scrise niște reguli.

- Pentru ce e asta ? intreb constatând că si ceilalti sunt la fel de bulversati ca si mine.

- O intrebare excelentă! raspunde Hanji. Sunteti nevoiți să trăiți ca o familie timp de o săptămână.

Spune-mi te rog că asta este una dintre glume !