Lupta pentru a doua şansă

PARTEA I - DECIZII

Episodul 1

Petrecere cu amintiri

- Eşti superbă, surioară, dar fără tocuri nu te ridici la înălţimea mea!

- Hey! Sunt destul de înaltă pentru o fată! Mereu îţi place să râzi de mine?

- E un obicei, dar numai dacă ne amuzăm amândoi, pitico!

- Pe cine faci tu pitică? Mai vedem noi! Lady, pe el!

- Nu, Lady, nu, nu, nu... o să-mi murdăreşti costumul! Layla, te rog, nu...

-Lady, pe el, acum! o îndemn, râzând de frica prefăcută a fratelui meu, care e doborât de căţeluşa mea, Lady.

Nu e foarte mare de statură, dar când vrea să se joace, e în stare să doboare pe cineva.

Privesc amuzată cum Lady stă deasupra fratelui meu Leon, care, râzând, încearcă disperat să-şi protejeze faţa de limba căteluşei. E un tablou aşa de minunat! Păcat că nu am aparatul pe aproape.

- Lady, dă-te de pe mine! Haide, surioară! Spune-i să înceteze! Mă gâdilă! spune Leon cu glas rugător, dar prefăcut, printre râsete şi încercarea de a da câinele jos.

- Doar dacă mă rogi frumos.

- Asta mi-ar călca mândria.

- Atunci, problema ta!

Îmi place să admir spectacolul.

Stau aşezată pe canapea, cu picioarele pe masă, în sufrageria apartamentului surorii mele, când bătăile în uşă îmi distrag atenţia de la spectacol. Îmi retrag picioarele repede şi spun:

- Intră!

- Deranjez? întreabă Sky, amuzat de peisaj.

- Nici gând! Vino aici! Mi-ai lipsit!!

Traversez camera cât de repede pot, dar Lady e mai rapidă. Sesizând şi ea prezenţa lui Sky, îl abandonează pe fratele meu şi se îndreaptă spre Sky.

- Lady, eu prima! stig la ea.

Căţeluşa se opreşte, analizând dacă să asculte ordinul sau nu, în timp ce eu ajung la Sky. El mă ia în braţe şi mă învârte de câteva ori, apoi mă sărută scurt, dar dulce.

- Nu credeam că o să ajungi la timp! Mi-a fost atât de dor de tine!

- Ţi-am promis că voi ajunge la timp, laleaua mea. Arăţi minunat în seara asta!

- Şi tu la fel! răspund după ce trag cu ochiul la costumul lui impecabil.

Îi privesc apoi chipul minunat: ochii ciocolatii, în care se oglindeşte oboseala şi tandreţea, nasul drăguţ, gura şi gropiţele din obraji, pielea fină, bărbierită recent a bărbiei. Îl întreb:

- Cum a fost la New York?

- Bine, deşi mulţi dintre foştii mei colegi s-au holbat la noii mei colegi, ceea ce a fost ciudat. Însă a fost un proiect care a meritat tot efortul. Când îl vede pe Leon întins pe burtă pe covor, sprijinindu-şi capul în mâini, îl întreabă ridicând din sprâncene: Ce mai faci, cumnate?

- De ce stai aşa, tolănit acolo? Acceptă! Lady a plecat să doboare pe altcineva, dar i-am luat-o înainte.

- Admir peisajul, tu l-ai admirat destul, răspunse Leon. Mă bucur să te văd, Sky! Layla m-a înnebunit în ultimele două săptămâni.