Si am plecat...

13 0 0
                                    

Eram suparata, numai imi doream nimic, pur si simplu vroiam sa plec din casa acestui barbat pe care il doream din tot sufletul si nu doar fizic....insa in acelasi timp,imi era mila de el.....de trecutul lui,de faptul ca era un om atat de deschis cu o necunoscuta care a schimbat cu ea doar cateva cuvinte.
-Sti Jim? ...
-M-am gandit ca ar trebui sa plec, maine trebuie sa intru la munca, iar tu la fel!...
-Ti-am gresit cu ceva Helen? ...
-De ce vrei sa pleci inca e devreme??
Ma simteam foarte obosita si numai aveam chef de nimic doar sa ma arunc in patul meu moale de acasa si sa dorm cateva zile in el fara sa vad pe nimeni si sa nu fac nimic., dar nu puteam pentru ca trebuia sa fac rutina mea zilnica plictisitoare cu toate incredientele( sala, munca,shooping)..........
Ne priveam unul pe celalat si parca nu vroam deloc s ne despartim, simteam nevoia sa-l sarut, sa-l ating, pur si simplu am plecat cu un mare regret si cu o stare de agitatie atat in suflet cat si in ratiune...

Far AwayWhere stories live. Discover now