Aventura unui pisoi de casă

Portul și marea

Ei bine , după plecarea pisicilor și a frumoasei pisici Fulg de Nea , ne-am apropiat de port , simțind miros de pește , mi se făcuse foame...am pornit printre tufele de fergi , care nu erau așa de multe ca și în pădure , mergeam în liniște cu burțile lipite de pământ , pentru a nu face gălăgie.
Am simțit miros de câine , nu mai văzusem unul ca și acesta până acum , era mic , negru și pufos , care stătea chiar în fața noastră , holbându-se la tufa de ferigi în care mă ascundeam eu și Stea , însă am avut noroc că un " două picioare " l-a chemat pe nume , Fllufy. Stea se speriase , încât toată blana ii se zburlise și colții cei mari îi erau scoși afară , gata să intre într-o bătălie cu acesta , dar spre norocul meu și al lui Stea , câinele a plecat. Cred că Stea nu mai văzuse până acum un câine...Iar gândurile mi-au fost întrerupte dinou de către amicul meu :

- Felix , vino ! Privește aici e un bol cu pește să mâncăm ! mieună Stea coborând de pe gardul de piatră , mergând să mănânce liniștit din bolul plin cu pește.
- Stai , nu ne putem atinge de el !
- De ce ? mieună mirat Stea , uitându-se spre mine.
- Pentru că este bolul meu !!! se auzi o voce din coroana copacului , care se afla în curtea unei case de pe marginea acestei mări. Nici nu am apucat să-i răspund prietenului meu , că vocea aceea m-a întrerupt.
- Cine a vorbit ? Arată-te ! mieună Stea cu blana zburlită și colții afară.
Iar eu stând pe gardul de piatră cu urechile ciulite și cu colții la iveală , o siluetă cafenie se arată pe creanga copacului. Se vedea clar , era un motan mic și cafeniu , nu părea deloc furios pentru că Stea se apropiase de mâncarea sa.

- Bună ! Eu sunt Coffee !
Vă pot ajuta cu ceva !?
E în regulă dacă vă e foame ,
haide-ți poftiți ! mieună motanul cafeniu cu calmețe.
- Bună! Eu sunt Felix , iar el e prietenul meu Stea Albastră , sunt încântat să te cunosc Coffee. Venim de departe , iar eu cu Stea am hotărât să ne îndreptăm sper nicăieri și am decis dacă ne poți strecura la bordul unui vapor ?
- Hmmm....Nu promit nimic , am să văd ce pot face ! Dar până atunci hai la masă , e pește din belșug aici ! mieună a amuzament  Coffee.
- Îți mulțumesc pentru ospăț și pentru ajutor!

Și ne-am pus a înfuleca peștele din bolul de ceramică. După ce am terminat masa , ne-am pus sub umbra copacului pentru a ne odihni , după masa copioasă. Am adormit,  iar în somn mi-a apărut un vis , un vis cu Fulg de nea , nu era nimic clar,  dar văzusem o casă , pe ea , pe Stea și mulți pui , iar visul mia fost întrerupt de zgomotul auzit , de pe partea cealaltă a gardului. M-am ridicat pe labe , sărind pe gard și uitându-mă pe partea cealaltă a gardului , se vedea o siluetă la marginea pădurii , Stea și Coffee dormeau , așa că am pornit spre aceea siluetă , care mă striga pe nume " Felix , Felix !!! Știu că ești aici !!!". Vocea îmi părea cunoscută , am coborât de pe gard , m-am strecurat printre ferigi și când m-am apropiat de aceasta , era Fulg de Nea , "Oare ce căuta la ora acesta atât de târziu?"
- Felix , vreau să vin cu tine ! mi-a șoptit ea la ureche.
Eram confuz , nu înțelegeam de ce voia să vină cu mine.
- Dar , de ce Fulg de Nea ? întrebam eu curios.
- Am prevăzut asta și atunci tata mi-a dat voie să vin ! mieună pisica. E o tradiție ! A mai adăugat ea.
- Foarte bine , haide vom merge să dormim , iar când se crapă de ziuă , vom căuta un vapor pentru a călători pe mare.
- Minunat ! mieună acesta încântată.
Am venit împreună la baza copacului și ne-am așezat , pentru a dormi. Stea se trezise și se uita mirat :
- Ce se întâmplă?  mieună acesta.
- Fulg de Nea , a hotărât să vină cu noi , e o tradiție !!! Haide culcă-te la loc!
Fără a mai scoate un sunet ,
ne-am pus la somn.

Soarele debia ce răsărise , când mă trezisem eu , Coffee nu era aici cu noi , probabil plecase devreme pentru a căuta acel vapor , de care vorbisem aseară.  Fulg de Nea tocmai se trezise , se așeză lângă mine și începe să mă spele , m-am uitat ciudat la ea , Fulg de Nea observase și îmi spusese că acesta era un ritual al spălării , pe care îl făceau în fiecare dimineață , în tabăra în care se născuse ea , încă decând erau pui. Am început a ne spala amândoi , până când acesta a fost întrerupt de Coffee , motanul cafeniu.
- Am găsit vaporul cu care veți merge!  Pleacă , când soarele se află în cel mai înalt punct! mieună motanul.
- Minunat!
M-am bucurat de această veste. Stea încă dormea , Fulg de Nea se opri din spălat și se duse la bolul cu pește. Coffee mă întrebă în șoaptă :
- Cine e pisica?  mieună motanul.
- Este prietena mea , care m-a ajutat să traversez pădurea!
A venit aseară și eu am rămas surprins!
- Dar nu am auzit nici un zgomot!  Probabil urechea mea e devină , devine tot mai surdă! mieună motanul trist.
- E în regulă , Coffee , ai calități destul de bune , pentru o pisică cu o ureche surdă !
- Mulțumesc , Felix! mieună motanul cu zâmbetul pe botul lui mic.

În sfârșit se trezise și Stea , cu mustățile răsucite. Fulg de Nea tocmai ce terminase de mâncat și când se uită la acesta , începu să râdă , din  cauza mustățile răsucite răsucite ale lui Stea. Soarele se apropia din ce în ce mai mult în cel mai înalt punct , când soarele a ajuns la jumătate , Coffee ne-a zis că trebuie să pornim la drum. Atunci ne-am ridicat și am urmat motanul , am trebuit să ne strecurăm pe lângă două , trei case din lemn , în care locuiau" două picioare " , am sărit peste un gard de sârmă și într-un final am ajuns în port , unde erau mii și mii de vapoare , bărci și tot felul.
- Haide-ți! mieună motanul. Acesta este vaporul vostru , veți călători o zi , două pe mare și dacă vă este rău luați buruienile astea , au să vă ajute la nevoie.
- Mulțumim pentru tot Coffee!
- A și aveți grijă la "două picioare" , ascundeți-vă! mieună motanul a îngrijorare.
- O să avem grijă! Mulțumim! mieună Fulg de Nea încrezătoare.
- La revedere!
- La revedere! am zis noi trei în cor , în timp ce ne urcam în vapor , strecurându-ne pe lângă "două picioare ".

Soarele a ajuns în cel mai înalt punct , vaporul pornește pe mare , iar noi trei am găsit adăpost undeva în interiorul acestuia , acolo ne-am așezat pe o blană de iepure , unde intrau raze de soare printre crăpăturile roase de şoricei , și am început ritualul spălării împreună cu Fulg de Nea , iar Stea se puse la somn , fiind cel mai bătrân. Nu era chiar atât de rău să călătorești pe mare cu vaporul. În timp ce ne spălăm am adormit. Iar când m-am trezit se lăsase deja întunericul , Stea nu era la locul lui și nici Fulg de Nea , m-am panicat , m-am ridicat pe lăbuțe și am ieșit pe puntea vaporului , când i-am văzut pe cei doi uitându-se la stele. Discutau ceva , dar nu auzisem nimic din cauza valurilor , am venit mai aproape , în liniște , cu burta lipită de punte. Vorbeau despre mine , îi spunea lui Fulg că eram un pisoi bun și curajos...până când m-au văzut și s-au oprit din discuție.
- Felix! Te-ai trezit! mieună pisica , în timp ce îl atinge ușor cu boticul ei rozaliu.
Se pare că nu au observat , că trăgeam cu urechea.
- Da așa e!
- Cum ai dormit Felix ? întrebă Stea.
- Bine , cred!
Dintr-o dată se auzi un zgomot puternic , un " două picioare " a venit pe punte , probabil ne auzise minunând în discuția în care eram prinși. Ne-am strecurat repede , înapoi în ascunzătoare , iar "două picioare" a plecat înapoi în vizuina lui.
Ajunși în ascunzătoare , am simțit miros de șoarece , cum îl văzusem , m-am pus în poziția de pândă și dintr-un salt l-am prins între lăbuțe. I l-am oferit lui Fulg de Nea , pe care l-a primit cu plăcere.

Trecuse o zi pe mare. Când soarele era aproape în cel mai înalt punct , eu și cu Stea ieșisem pe punte , nu era nicio urmă de
" doua picioare " , probabil dormeau. Fulg de Nea încă nu se trezise , pentru că aseară luase plantele pe care ni le-a dat Coffee , pentru răul de mare , sper să își fi făcut efectul , ca Fulg de Nea să își revină. Priveam înainte nici urmă de țărm , totul era înconjurat de ape albastre și sărate. Din mare , au ieșit doi delfini , care săreau unul peste altul în apă , jucându-se și scoțând sunete , pe care le mai auzisem din cutia cu imagini mișcătoare , care "două picioare " o numea "televizor". Era o chestie interesantă uitându-te la acesta , învățai multe lucruri. Eu și cu Stea ne-am pus să ne odihnim pe punte și am început să îmi curăț blana , până când se auziseră ușile bârlogului a " două picioare " , dar noi deja eram în ascunzătoarea noastră. Am avut noroc nu nea prins nici de data aceasta.
Fulg de Nea se trezise , se simțea mai bine după cum spuse ea.
M-am uitat prin scorbura făcută de un șoarece , se lăsase întunericul , când am privit mai atent se ivi un țărm , acolo în îndepărtare se vedea țărmul mic , mic , care cu cât ne apropiam mai mult , cu atât se făcea mai mare. Vaporul se oprise dintr-o dată , am ajuns la țărm. Coffee avea dreptate , călătorisem doua zile pe mare și datorită plantelor dăruite de acesta , Fulg de Nea se simțea bine.

- Am ajuns ! strigam eu de bucurie.
Fulg de Nea și Stea s-au bucurat și ei , la fel se mult ca mine.
....