Exact aşa cum m-am obişnuit, când vrei să dormi, plângi. De data asta ai fugit în baie. Credeam că te vei spăla pe faţă şi te vei liniştii, dar te-am auzit ţipând. Nu de frică, de durere. Am sărit din pat şi am venit alergând spre tine. Am trântit uşa de perete şi te-am văzut în cadă. M-am apropiat uşor şi am fost îngrozit.
Apa era roşie, de la sângele ce cursese din tine. Te-ai tăiat. Te-ai tăiat. Te-ai tăiat. La vene, pe picioare, pe umăr şi pe obraz.
Ţi-am luat capul între palmele mele şi m-am uitat în ochii tăi. Nu ţi-am cerut să te opreşti din plâns. Te-am scos din cadă şi am avut grijă de tine.
- Doare să te văd aşa.
- Îmi pare atât de rău. ai continuat să plângi până ai adormit în braţele mele.
