Rose- fată de mafiot, dar nu oricare mafiot ci cel mai puternic din New York. Foarte de temut , ajunge să i se spună ' Vipera roz', după ce a omorât cu sânge rece un clan întreg de mafioţi doar cu 2 pistoale.
Sebastian- cel mai de temut din mafia I...
...- Misiunea constă în infiltrarea în casa Nebunului de Cupă şi anihilarea lui. spune tatăl meu serios şi eu mai am puţin şi leşin de bucurie.
- L-aţi găsit?? Cum aşa?? întreb confuză.
- A fost dificil, dar nimic nu e prea mult pentru prințesa mea! spune tata făcându-mi cu ochiul, iar eu zâmbesc.
- Travis, ti-am spus să nu o mai alinţi, aşa se va cocoloşi! Iar tu puişor să nu te mai alinţi aşa! spune mama hotărâtă şi eu zâmbesc mai larg.
- Sophie, şi tu o alinţi!! Chiar mai mult decât mine!! zice tata hotărât.
- Oricât aş vrea să vă aud certându-vă, chiar vreau să ştiu unde stă dobitocul ăla. A da.. era să uit... după misiunea asta îmi fac un tatuaj. spun serioasă iar tata s-a înecat când bea cafea.
- Să îţi iei gândul de la asta, dar mai vorbim după misiune. Trebuie să intraţi prin intrarea din spate, se ţine un bal. Nu trebuie sa vă vadă nimeni, dacă e necesar puteti să îi omorâţi pe omenii lui. El va sta doar în biroul său împânzit de paznici. spune tatăl meu serios.
- E simplu! ridică Sebastian din umeri şi îşi pune mâna în jurul taliei mele, iar părinţii mei se uită dubios la noi doi.
- După misiune o să discutăm despre asta. spune mama arătând spre noi, iar eu încep să râd.
- Hai să mergem!! strig și ridic un deget în aer.
Ne luăm rămas bun de la părinţii mei şi mergem să ne schimbăm în costumele speciale. În câteva minute, ieşim toţi într-o dubiţă, fiecare înarmat. O să fie distractiv!! De mult nu am mai vânat un om.
Am ieşit pe centura oraşului şi gonim spre autostradă până în Montana. Nu o să dureze prea mult... cam o oră. Stăm într-o linişte apăsătoare, dar eu sunt cu gândul la tatuaj şi la nemernicul ăla.
În câteva ore, suntem în spatele casei sale şi coborâm în linişte. Eu sunt în frunte după o lungă ceartă cu Sebastian care îmi spunea că e prea periculos. Deschid uşa fără să folosesc forţa... Asta e ciudat. Când intrăm toţi observăm că lumina e închisă şi nu se vede nimic. E o CAPCANĂ!!
Înainte de a face vreo mişcare, luminile se aprind şi suntem înconjuraţi de matahale înarmate. Nu mai facem nici un pas, încercând să găsesc o cale de ieşire, dar nimic! Se aud nişte paşi şi 2 gorile de ălea se dau la oparte făcând loc să treacă un moş la costum şi cu un zâmbet mare pe faţă.
- În sfârşit te revăd!! Ai crescut aşa de mult, Rose! spune şi rămân total şocată.
- De unde îmi ştii numele??
- Pentru că sunt bunicul tău, Rose!! Şi da, am fost soţul bunicii tale până la accident.
- Nu a fost un accident, iar tu parcă erai mort când aveam 4 ani?! spun mirată.
- Păi, stai să îţi povestesc : când avei tu 4 ani, bunica ta mi-a cerut divorţ, spunea că şi-a găsit altul. Nu am fost de acord, dar până la urmă am acceptat când îmi spunea că a dispărut acea lumină dintre noi. După o săptămână de la divorţ, am vrut să o vizitez şi nu am anunţat-o înainte. Când am intrat în casă am văzut-o moartă cu un cuţit înfipt în inimă şi cu un bărbat în fața ei. L-am împuşcat în cap, am scăpat de cadavru bărbatului şi m-am întors în acea casă. Ca să nu cad vinovat am scris pe perete ' Nebunul de Cupă ' ,apoi înainte să plec de acolo, am auzit un plânset de fetiţă dintr-o cameră. Am mers şi când am deschis uşa, era o fetiţă mică în pat plângând şi ţinând un urs de pluş în braţe. Am mers la ea şi am luat-o in braţe, purta o brăţară cu numele Rose pe ea. Erai tu! Nu am ştiut ce să fac, aşa că te-am dus la casa părinților tăi. După ce te-am lăsat acolo, mi-am înscenat moartea. Nimeni nu ştie cine sunt cu adevărat, însă eu mereu te-am privit din umbră. Mă asiguram că eşti bine. povesteşte el, iar mie îmi dau lacrimile.
- Iar eu de unde să ştiu că nu minţi?? întreb nervoasă.
- Păi, draga mea nepoată, am păstrat brăţara. zicând asta scoate brăţara care am văzut-o în pozele cu mine bebel şi adaugă. Am stat ascuns că mi-a fost frică de cum vei reacţiona, dar acum poate mă ierţi! deschide larg braţele aşteptând să îl îmbrăţişez, mă uit la el suspicios şi mă aruc în braţele lui.
- Mă bucur că nu te-am omorât! spun zâmbind printre lacrimile de fericire.
- Nu ştii cât de mult am aşteptat acest moment! Trebuie să îţi dau 14 cadouri de zilele tale de naştere ratate. râde si el.
- Acum vii acasă ca să te prezint părinţilor?? întreb zâmbind larg şi depărtându-mă de el.
- Nu ştiu ce să spun... Bine! Să mergem! Iar voi puteti să mergeti acasă, zice arătând spre matahale, ei doar aprobă din cap şi se risipesc.
Râd şi îl prind de mână trăgându-l spre uşa. Prietenii mei doar mă priveau suspicios, apoi mă urmăresc liniştiţi spre dubă. În drum spre casă bunicul meu îmi povesteşte de întâmplări de când eram mică. Îmi place de el şi îl cred că spune adevărul. Sper să îl creadă şi părinţii mei.
***
Ajunşi la sediu, eu cu bunicul meu mergem la biroul şefului, iar prietenii mei merg în vestiar. Nu bat la uşă şi intru peste ei. Se pare că mama e tot aici şi îl ajută pe tata la nişte hârtii super importante pentru mafie. Când mă văd se uită suspicios la bunicul meu, iar tatăl meu ridică o sprânceană.
- Vi-l prezint pe bunicul meu şi pe tatăl tău, tati!! strig în gura mare şi le văd feţele încremenite. Şi staţi calm,nu e mort şi nici zombi!
- Ok,ce se întâmplă aici?? întreabă mama confuză fără să îşi ia ochii de pe socrul ei.
După ce povesteşte din nou acea poveste lungă şi emoţională, iar după alte întrebări de la părinţii mei. Îl cred!! Se varsă câteva lacrimi de fericire şi acum mă simt împlinită. Dacă era acum şi Sebastian cu mine era de 2 ori mai bine!! Se lasă o linişte moartă peste noi, iar eu rupt tăcerea :
- Deci pot să îmi fac un tatuaj??
- Am vorbit cu mama ta şi te lăsăm să îţi faci unul foarte mic,mic de tot. spune tata hotărât, iar eu ţopăi de fericire prin cameră.
- Ok, atunci merg acum să îmi fac!!
După ce îi pup pe toţi pe braz, merg şi îl iau pe Sebastian cu mine ca să îmi ţină de urât. Pe drum spre Olivia, prietena mea tatuatore, îi povestesc tot ce s-a întâmplat. E fericit pentru mine şi asta mă face şi mai fericită!! Când ajung la faimosul salon îi arăt Oliviei ce vreau să îmi fac şi este bucuroasă să mi-l facă pe gratis.
***
După ore chinuitoare şi dureroase, capodomera e gata. Sebastian m-a avertizat că o să mă certe părinţii când ajung acasă, dar nu îmi pasă. Imi iau la revedere de la Olivia şi ne îndreptăm spre casa părinţilor mei.
Ajunşi, observ că ei sunt deja acasă, fug le ei şi îmi arăt tatuajul. Rămân cu gurile căscate şi tata spune furios:
- Am spus unul mic!!
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
