Aleasă de Regele Vampirilor!

Noua viață

Își îndreptă privirea spre mine, eu încercând să io evit. (știu că nu se potrivește cu finalul capitolului 4,dar nu asta era și ideea).

Ochii lui ațintiți asupra mea, albastrul marin care îl învăluia, nu aveai cum să-i ferești.

Se apropie din ce în ce mai tare de mine, respirația îmi lua la fugă,simțeam un nod în stomac care nu-mi dădea pace, în timpul acela se oprește în fața mea , la doar câțiva centimetri zâmbindu-mi intens.

-Domnișoara Melody, nu trebuie să vă fie frică! Promit că voi avea grijă de dumneavoastră!

Rămân uimită,nu mă așteptam să zică așa ceva, nu mai am cuvinte, toate stările mi-au străpuns corpul , dar am fost salvată de către limuzina neagră care și-a făcut apariția în spatele nostru. 

Se retrage câțiva pași , astfel încât să îmi pot pune masca la loc ,care nici nu am observat când mi-a dat-o jos. Se pare că m-am pierdut prea intens în ochii lui. Nu știu ce se întâmplă cu mine.

Din limuzină coboară un domn prezentabil, care se oferă să ne deschidă ușa.

-Mai întâi domnișoarele!zice rece.

Rămân șocată, aici pare dulce , aici impulsiv,ceva ciudat care mă induce într-o frică, presupun că joacă teatru, cât de josnică pot fi să-i cad în plasa doar dintr-o privire.

Urc prima,iar el în urma mea! Ne așezăm, iar el se pune în fața mea. Gândul îmi zboară în altă parte , oare ce se va întâmpla de azi înainte ? Oare cine e el? Atâtea întrebări,dar fără răspuns. Tot drumul nu am vorbit nimic , doar privirea lui o simțeam cum mă măsoară din cap până în picioare, iar eu încercam din răsputeri să io feresc. Oare ce se întâmplă, ar trebui să îl urăsc, nu să simt mii de fiori prin tot corpul. Gata, trebuie să încetez cu stările astea.

Privesc îngândurată când observ că mașina s-a oprit, îmi revin. Străinul îmi întinde mâna să pot coborâ din limuzină. Spre surprinderea mea , nu am ajuns la un castel , ci la aeroport, rămân încremenită. Ce oare se întâmplă? Unde vom merge ? Cum voi mai vorbi cu părinții mei?

Privesc în jur și observ că înafară de noi nu mai e nimeni , doar pilotul avionului și cel cu limuzina. Urcăm în avion, se pare că e unul mai modern , fotoliile din piele albă arată superb. Ne așezăm , iar eu nu zic nimic,dar  rupe tăcerea:

-Nu vrei să te odihnești putin? Zborul va fi lung, ar trebui să dormi câteva ore.
-Da.
-Vreau ca de acum să mi te adresezi cu
Stăpâne!
-Da Stăpâne!

Mă ridic și ne îndreptăm spre o cabină mai mică , unde dă o perdea de-o parte . Înăuntru era un pat de doua persoane și un dulap.

S-a îndreptat spre dulap și a scos din ea o cămașă albă.

-Scuze ,dar nu am pijamale pentru fete.
-Nu-i nimic Stăpâne.Mulțumesc!
-Dacă ai nevoie de ceva voi fi în față.
-Mai am o întrebare Stăpâne , unde e baia?
-Vino cu mine și îți arăt!

Îmi arată o ușă și mă lasă să intru . Înăuntru era o chiuvetă mai mititica , un wc și un duș mai mic.

-Mulțumesc Stăpâne!

Dă din cap și se retrage în față! Ar trebui să fiu atentă cum vorbesc ,dacă voi face cum zice poate voi scăpa mai ușor.

Am fost auzit de la mulți, că slugile care se împotriveau erau bătute , secate de sânge sau chinuite până mureau. Așa că ar trebui să fiu mai precaută.