Opiniile noastre

Prima părere

Subiectul despre care am ales să discut astăzi e legat de artă, de ambiguitate, de abstract, pentru că ăsta este singurul lucru la care pot spune că mă pricep cât de cât. Ați ghicit, vom vorbi despre arta scrisului.

Am o întrebare: de ce sunt atâtea persoane (majoritatea adulți) care tratează scrisul, dintre toate celelalte feluri de artă, cu atâta superficialitate? N-ar spune că dacă ai luat o vioară în mână, gata, ești deja muzician – nu afirm că ar fi adevărat, am un punct unde vreau să ajung. N-ar spune că, gata, dacă ai luat o pensulă și un șevalet, ești deja pictor. N-ar spune că dacă ai îmbrăcat un costum ești deja actor. Dar cu scrisul unei cărți, care este, în opinia mea, de zeci de ori mai greu?

N-am întâlnit pe nimeni până acum din rândurile românilor care să înțeleagă cu adevărat necesitatea procesului de ,,gândire" înainte de a începe scrisul propriu-zis (în original, pre-writing). Toți spun ,,Apucă-te de scris, azi scrii un capitol – sunt doar zece, douăzeci de pagini, ai timp! –, mâine alt capitol, într-o lună ai scris cartea. Ce mare scofală?"

Este mare scofală!

Pentru a face o treabă cu adevărat bună, trebuie să-ți cunoști, în primul rând, personajele, să știi ce ar face în orice situație; să le conturezi o personalitate originală, unică. Să te gândești la un backstory, la modul în care se exprimă, la cum vorbesc. Să eviți clișeele de tipul fată bună, băiat rău. Să ai grijă să le dai defecte pentru a nu părea perfecți, să arăți că sunt oameni, să ții minte că, pentru a empatiza (atât cu ei, cât și cu povestea) cititorii trebuie să se identifice cu ei, să-i cunoască. Sunt multe, multe lucruri legate de personaje, nu am o listă exactă și, oricum, toate diferă de la persoană la persoană, de la carte la carte. Poate voi vorbi despre asta altă dată.

După tot amalgamul ăsta, aici incluzând un antagonist și un protagonist convingător, cu scopuri și motivații bine definite, urmează acțiunea. Trebuie să stabilești logica plotului, să ai grijă să nu existe acei așa-numiți plot-bunnies, să faci în așa fel încât întâmplările să aibă continuitate, să scrii un rezumat bine stabilit de la început pentru a nu te pierde pe parcurs, să iei în considerare și ce s-a petrecut înaintea cărții tale.

Acum, pentru că nu, nu am terminat, urmează world-building-ul, mai exact, construirea lumii. Descrierea. Aici depinde; la o carte de fantezie, ai putea crea o întreagă planetă, împărțită în țări sau regate, fiecare cu obiceiurile, istoria și cultura ei, trebuie să iei în consdierare legile fizicii și geografia. Ai putea avea rase diferite de ale noastre, faună, floră... Într-o carte obișnuită de ficțiune, da, este încă nevoie de așa ceva, chiar și la cele din proză scurtă. Pentru ca cititorii să poată vizualiza cu adevărat scena, au nevoie de o descriere convingătoare. Un sfat bun este: închide ochii și imaginează-ți. Folosește-ți simțurile. Ce auzi? Ce simți? Ce vezi? Ce miroși? Scrie asta! Dar, ai grijă, nu abunda în detalii. Detaliile în exces îngreunează acțiunea, și, crede-mă, uneori sunt enervante, oricâtă răbdare ai avea. Ah, da, și evitați limbajul și comparațiile de clasa întâi de tipul: soarele strălucitor zâmbea, păsărelele ciripeau vesele... Folosiți-le doar în cazul în care fac parte dintr-un dialog și relevă ceva despre personaje. Într-un pasaj narativ sunt, cum să o spun, penibile.

Acest proces poate lua chiar și câteva săptămâni sau chiar luni. Și abia acum sunteți gata de a scrie. Ce ziceți, mai e atât de ușor?

Dar nu renunțați! Scrieți cartea aia pe care vreți s-o citiți și n-a scris-o încă nimeni! Dați totul pentru asta. Aveți grijă la vocabular, la stilul narativ, la perspectiva în care scrieți, folosiți plot-twist-uri (acele întorsături la o sută optzeci de grade care condimentează lucrarea și te fac să stai cu sufletul la gură), imagini artistice și toate cele trei moduri de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul. Dacă vă doriți cu adevărat, veți reuși.

Și un ultim sfat: scrieți din inimă, nu din obligație!

Aștept păreri și vă invit și pe voi să vă exprimați opiniile! Abia aștept să vorbim pe această temă sau pe altele. Nu uitați, ne puteți propune și voi subiecte pe care ați dori să le discutăm.

Semnat,
Anne, acea fată care adoră discuțiile libere.